Radu Gyr – BALADĂ PENTRU EMINESCU

Te-au slăvit în cărţi şi în poeme
Şi te-au înălţat iconostas,
Ca să fulgeri tânăr peste vreme,
Cu vecii de cremene sub pas.

Te-au văzut voevodând voroave,
Ciobănind genune şi zăpezi,
Potcovar de fum bătând potcoave
Negurilor strânse în cirezi.

Te-au crezut gigantic Sfarmă-Piatră
Care sparge piscul viforos,
Şi fierar înfierbântând pe vatră,
Mările călite sub baros.

Împărat, ţi-au scris pe tâmple steme.
Făt-Frumos, ţi-au pus în mâini hanger.
Şi-au cules, din pana ta, blesteme,
Viscole şi răzvrătiri în cer.

Ci, netrebnic, eu adulmec zării,
Paşii tăi pe unde te-au fost dus,
Şi’nsetat pe drumurile Ţării
Dibui urma ta de blând Iisus.

Read the rest of this post »

January 15, 2024 · admin · No Comments
Posted in: Restituiri

UN ROMÂN ÎN AMERICA: TEODOR ANDRICA

Jurnalistul, corespondentul de război și fondatorul Asociației de Arte Populare din Cleveland, Theodore Andrica a fost redactor la ziarul The Cleveland Press (rubrica Ethnic Nationalities – Naționalități Etnice) din 1927 până în 1973. 

Născut în satul românesc Radna din județul Arad la 9 August 1900, Teodor Andrica avea nouăsprezece ani când a emigrat în Statele Unite în 1920. 

În primăvara anului 1927, Andrica a mers la departamentul editorial al ziarului The Cleveland Press pentru a înregistra o plângere la redactorul-șef Louis B. Seltzer. Andrica a subliniat că, deși comunitățile de imigranți din oraș reprezintă 60% din populația Clevelandului, ziarul a scris foarte puțin despre aceste comunități. Condamnați și dați deoparte ca „străini”, imigranții din Cleveland s’au simțit lipsiți de legături și de colaborările necesare pentru a se asimila. Andrica a subliniat că prezentarea unor rubrici de știri relevante pentru astfel de persoane lipsite de drepturi, ar îmbunătăți moralul și ar facilita integrarea. 

Seltzer a fost de acord și l-a angajat pe Andrica ca „reporter etnic” al publicației. În următorii 46 de ani, până la pensionarea sa în 1973, Andrica a raportat evenimente importante din cartierele vibrante de imigranți ale orașului în rubricile sale „100 de ani de naționalități în Cleveland” și „În jurul lumii în Cleveland”. Andrica a scris și despre românii americani și comunitățile lor din Cleveland, studiu publicat inițial în 1977 de Cleveland State University Cleveland Ethnic Heritage Studies. 

Read the rest of this post »

January 13, 2024 · admin · No Comments
Posted in: Restituiri

MOȚA – MARIN : PREZENT!

MOȚA ȘI MARIN

Buna Vestire (număr comemorativ). Anul II, Nr. 262, Sâmbătă 15 Ianuarie 1938

    Moța şi Marin au căzut, pentru Cruce şi pentru Legiune, departe de Patria lor, acolo unde «se trăgea cu mitraliera în obrazul lui Hristos».
    Au apărat Crucea acolo unde se lovea în Ea. Au dus sânge românesc, tânăr şi curat, pentru ca să-l verse întru răscumpărarea păcatelor care s’au aşezat în calea Mântuirii Neamului românesc.
    Au simțit în toată ființa lor că nu se vor mai întoarce.
    S’au gândit cu mult dor la cei de-acasă. Icoana copilaşilor i-a venit în minte lui Ion I. Moța atunci când se apropia ceasul morții. Chipul părinților, al mamelor şi al soțiilor, a venit să le mângâie fruntea, când venea deslegarea de cele pământene.
    Ionel Moța îşi auzea copilaşii cum îl strigă de departe:
    —Tăticule dragă, nu pleca!
    În firea lui de om s’a cutremurat. N’avea păcate personale de ispăşit. Tinerețea şi-a trăit-o în sbucium, în închisori, în primejdie de moarte.
    Alături de el, fratele de credință şi de moarte, Vasile Marin, şi-a adus aminte de toate. Şi el, Vasile Marin, cel care se veselea în fața primejdiei, a simțit sguduituri puternice în ceasul de cuminecare cu slava lui Dumnezeu.

Read the rest of this post »

January 12, 2024 · admin · No Comments
Posted in: La ordinea zilei, Mişcarea Legionară

I. G. Dimitriu – M O Ț A

M O Ț A

Se cerne foc şi pară din văzduh
Şi’ncremenesc sub trăznete stejarii,
În luptă cruntă-s prinşi legionarii,
Pluteşte peste toate-al morții duh,
Iar ochii lor croesc sub cer fruntarii.

Trăznesc mașini din fund de iad scăpate,
Pământu-i vâlvorat de’nflăcărări
Şi păsări de oțel din vânătări
Vuesc cu moartea greu îmbrățişate.

În şanț veghează Moța, serafim,
Şi-aşteaptă al destinului mister.
Răvaş trimite’n țară, cum să fim,

Viteazul fără seamăn, cavaler,
Ca țara-atât de scumpă’n cari trăim,
S’o facem soare lucitor pe cer.

I. G. DIMITRIU

Vezi și: MOȚA – MARIN: PREZENT!

January 12, 2024 · admin · No Comments
Posted in: La ordinea zilei, Mişcarea Legionară

PRINOS DE LACRIMI ȘI RUGĂCIUNI…

PRINOS DE LACRIMI ȘI RUGĂCIUNI: MOȚA – MARIN

«Până acum, Românii au separat prea mult istoria de cer. Din cauza
 suferințelor trecutului, ei s’au refugiat în absolutul cerului, în împărăția valorilor transcendentale, şi au relativizat istoria. Dovada acestei stări de spirit e mulțimea şi frumusețea mânăstirilor, cel mai însemnat tezaur al spiritualității noastre din trecut. Românii au ridicat mânăstiri 
şi schituri, metocuri şi troițe, dar n’au clădit palate şi oraşe. Fiindcă ei
 n’au crezut în permanența stărilor istorice. Mângâierea lor au fost natura largă, cosmosul şi mai ales cerul. Istoria era doar locul vicisitudinilor și trecătorului. Dar din cauza acestui absenteism istoric, noi am risca să fim astăzi distruşi. În epoca modernă, nu se mai poate face abstracție de istorie decât sub pedeapsa morții integrale. Sensul actual al vieții românești trebuie să fie deci luarea istoriei în serios prin împlântarea viguroasă în corpul ei tremurător a unor țărușe de absolut. Însă tocmai aceasta au făcut-o Moța și Marin! Ei au pus capăt atitudinii, după care istoria nu exista pentru noi ori era numai imperiul umbrelor. Moța și Marin au reabilitat istoria în ochii Românilor. Coborîrea absolutului pe pământ, fără a păgubi cerului, iată înțelesul faptei lor. Ei și ceilalți – șapte cruciați – au plecat, ca odinioară legendarul Ban Mărăcine și Spătarul Coman, să ducă expresia dârzeniei românești, care vrea să reia istoria în posesie, dându-i consistența marilor credințe. Moța și Marin au coborît deci în istoria românească ceva din absolutul, pe care până acum Românii îl rezervaseră aproape numai cerului. Ei au adus pe pământul istoriei românești permanențele transfigurate ale absoluturilor cerești. Acesta e tâlcul, pentru care ei participă la realitatea Arhanghelilor!»

Vasile BĂNCILĂ

Read the rest of this post »

January 10, 2024 · admin · No Comments
Posted in: La ordinea zilei, Mişcarea Legionară

IONEL MOȚA – LA ICOANĂ…

«De la Icoană și Altar am pornit, apoi am rătăcit o bucată de vreme purtați de valurile omenești și n’am ajuns la nici un mal, cu toată curățenia impulsurilor noastre. Acum cu sufletul greu, răzlețiți, sfârtecați, ne strângem la adăpost, la singura căldură și alinare, tărie și reconfortare a noastră, readucătoare de puteri, la picioarele lui Isus, în pragul orbitoarei străluciri a cerului, la Icoană. Noi nu facem și n’am făcut politică, o singură zi în viața noastră. Noi avem o religie, noi suntem robii unei credințe. În focul ei ne consumăm și în întregime stăpâniți de ea, o slujim până la ultima putere. Pentru noi nu există înfrângere și dezarmare, căci forța, ale cărei unelte vrem noi să fim, e etern invincibilă. Nu putem discuta deocamdată în amănunte cauzele prăbușirii sistemului de până acum. Să fie spus doar atât, în aceste clipe de zămislire nouă, să fie clar și hotărît, spre a imprima caracterele noului sistem născând: Lumină din lumină (…)»

Read the rest of this post »

January 9, 2024 · admin · No Comments
Posted in: La ordinea zilei, Mişcarea Legionară

ÎN SLUJBA NEAMULUI – Vasile Marin

Vasile Marin

«Nu dezerta! Pentrucă dezertare se chiamă faptul de a părăsi calea care porneşte din sătucul tău şi până la tine, pentru a te integra într’o viață artifcială în slujba instinctului de parvenire. Nu tânji după viața aceasta infernală a plăcerilor materiale care-ți torturează imaginația, îți perverteşte ființa şi te îndepărtează dela împlinirea datoriei față de ai tăi şi neam. Să ştii că viața aceasta nu e firească, să ştii că ne-au confecționat-o străinii de sângele şi de idealurile noastre. Să ştii că ea este pânza de păianjen pe care o țes duşmanii neamului pentru ca să te paralizeze pe tine şi pe cei de-o seamă cu tine. Să ştii că betonul armat al palatelor ce se ridică pădure, este frământat cu toată sudoarea neamului tău şi tot luxul acesta ofensator care circulă pe stradă şi în locuri de petrecere se face prin exploatarea muncii şi-a producției neamului tău. Să mai ştii că în vreme ce în centrul oraşului înstreinat chiue drăcesc răsfățul, la margine, în mahalalele care adăpostesc muncitorii adevărați, frați de-ai tăi veniți de pe la sate, se sbate în mizerie neagră o lume întreagă.
Nu să ajungi «puternic» te pregăteşte, ci drept. Nu pentru binele tău să lupți şi să munceşti, ci pentru binele şi salvarea neamului tău. Nu singuratic, închis în turnul  egoismului tău, ci înmănunchiat cu cei de-o seamă cu tine în slujba neamului, soldat viteaz în serviciul comandat al cauzei naționale.
Se dă astăzi o luptă pe viață şi pe moarte între lumea veche şi legiunile tinere ale lumii noi. Deoparte cei cari şi-au uitat originile, şi-au renegat credințele, şi-au trădat încrederea pusă în ei, beneficiarii vieții materiale, de cealaltă parte oastea fără nume a tineretului, legiunile verzi ale încrederii în virtuțile neamului, vitejii care pregătesc o viață nouă în țară nouă, cu prețul libertății şi, de multe ori, al vieții lor.
Păşeşte hotărît şi goneşte dela tine toată ispita şi toate puterile răului. Sfarmă cu pumn viguros plasa minciunii, alungă pofta de viață ieftină, ocoleşte mirajul şi artificialitatea vieții de stradă. Munceşte şi crede. Aminteşte-ți că eşti venit aci să îndrepți, nu să te pierzi. În tine şi în camarazii tăi se află sămânța lumii de mâine. Faceți-o să rodească prin muncă aprigă, prin jertfă şi prin lepădarea de sine. Neîncetat, îndârjit, cu puteri reînoite, în slujba aceleiaşi idei: neamul.»

(Vasile Marin – fragment din articolul «În slujba Neamului»,
publicat în revista Cuvântul Studențesc din 20.XI.1935).

January 9, 2024 · admin · No Comments
Posted in: La ordinea zilei, Mişcarea Legionară

AJUNUL BOBOTEZEI

ASTĂZI FIREA APELOR…

Ziarul Buna Vestire. Anul I, Nr. 256, Vineri 7 Ianuarie 1938

   «Astăzi firea apelor se schimbă…», răsună pe toate văioagele și pâraiele Neamului mărturisirea cântării bisericești. Și noroadele de pe rumânești plaiuri, sorb cu nesaț nădejdea împărăției cerurilor, din cristalele limpezi de aghiazmă.
   Astăzi Hristos Domnul, s’a pogorît în valuri de Iordan, pentruca dintr’o simbolică și taină de unde limpezi, să ne arate calea spălării păcatelor.
   Biserica azi sfințește apele.
   Cântarea bisericească spune că firea apelor se schimbă, în unde, în puhoaie de har și sfințenie.
  
În pâraiele munților și văilor se aruncă cruci sfinte. Flăcăii Țării se asvârl în valuri, și’n haine de omăt le scot din adâncuri pe maluri de omăt.
   Azi e ziua sfântului Botez. Începătoria mântuirii noastre.
   Și ni se mistuie sufletul de albe bucurii, când ne gândim că în Țara aceasta binecuvântată de Dumnezeu, dar urgisită de oameni, de oameni mișei, sunt niște legiuni de suflete și mai albe decât omătul, care au făcut din «sfințirea apelor», piatra de căpătâi a vieții noastre.
Din «sfințirea apelor» și din «botezuri». Botezuri de sfântă aghiazmă pe care o sorb după zile de negre ajunări și botezuri de sânge.

   Da, botezuri de sfințenie în propriu-le sânge. Botezul mucenicesc al primelor veleate creștine. Toate întru mărturisirea Domnului Hristos și dreptății pe care n’o vor știrbită.
   De aceia astăzi e ziua lor sfântă. A legiunilor albe născute din ape și Duh.
   Făcliile lor de omăt, stau făclii albe lui Dumnezeu, pe toate malurile de ape românești. Preoții cântă’n psaltichie și cădelnițe tainele sfinte care-și au azi începătoria.
   În sfântul Botez.
   Dar nimeni nu poate cânta mai tare decât ei, flăcăii aceștia, cu botezuri de sânge: «Astăzi firea apelor se schimbă…».
  Da, da, astăzi firea apelor se schimbă.

   Și pentru cer, și pentru pământ. Mai ales pentru pământul Țării Românești.

«BUNA VESTIRE»

January 4, 2024 · admin · No Comments
Posted in: La ordinea zilei

D E C E B A L

La Sarmisegetuza începe al morții bal…
Toți șefii Daci venit-au din munți în mândra davă,
Spre a sorbi ‘mpreună paharul de otravă
Lângă neînfricatul și dârzul Decebal.

Că iată, trecând aspri peste cetăți și morți
Înfiorând pădurea și culmea carpatină,
Masiv înaintează oștirea cea latină
Spre Sarmisegetuza cu ferecate porți.

Pe valea unde-Alutus răstoarnă mâl și spume
Trec legiuni imense, urcând poteci de munte,
Cu Aquila romană și Împăratu’n frunte,
Așa cum străbătut-au fulgerător prin lume.

Și lupte sângeroase și crunta încleștare
Se ‘nsăilară aprig pe-al soartei crud răboj.
Pentruca urme sfinte, în Hațeg și în Gorj,
Să crească azi pe creste troițe și altare.

Că ‘n culmea disperării neînvinsul Decebal
Cu căpitanii ‘n preajmă prin vultureasca davă,
Sorbiră pân’ la unul pocalul cu otravă
Sfidând și după moarte un Lațiu triumfal.

V. OPRESCU-SPINENI

January 1, 2024 · admin · No Comments
Posted in: La ordinea zilei

P L U G U Ș O R

Aho! Aho! Copii și frați,
Stați puțin și nu mânați!
Dați toți mâna, mic cu mare
Ca să spunem o urare.

Bucuros și’nzăpezit
Anul Nou a și venit!
Acum, iată-l pe cărări,
Cu urări și cu cântări.
Ia mai mânați, măi!
Hăi! Hăi!

Am zărit printr’o fereastră
Un copil de seama noastră,
Care tot spunea:
Sorcova, vesela, micule, piticule,
Să trăiești și să crești
Şi ca merii să’nflorești.
Să fii vesel și cuminte,
Sfatul mamei să-l ții minte.
Când la școală o să fii,
Dintre toți, mai bun să fii.
Să fii tare cum e fierul,
Să fii iute ca oțelul.
Mânați măi flăcăi,
Și sunați din zurgălăi!
Hăi! Hăi!

Aho! Aho!
Părinți, bunici,
Ascultați ce zic aici:
Am venit la colindat
Și-avem multe de urat.
Stăm aici, cu mic, cu mare,
Să vă facem o urare.
Prin omătul de pe cale
Anul Nou vine agale
I-am trimis vorbă să vină
Să v-aducă’n pumni lumină!
Fericire, sănătate,
De iubire s’aveți parte!
Lângă brad, pe lângă foc,
Să vă umple de noroc!
Mânați, măi!
Hăi! Hăi!

December 31, 2023 · admin · No Comments
Posted in: La ordinea zilei