{"id":8087,"date":"2026-09-30T01:01:56","date_gmt":"2026-09-30T01:01:56","guid":{"rendered":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/?p=8087"},"modified":"2026-10-09T16:23:50","modified_gmt":"2026-10-09T16:23:50","slug":"dumitru-strachinaru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/?p=8087","title":{"rendered":"DESTINE: DIMITRIE STR\u0102CHINARU \u015eI “ARC\u0102\u015eIILE” STUDEN\u021aE\u015eTI DIN BUCOVINA"},"content":{"rendered":"\n

+ Dimitrie Str\u0103chinaru<\/mark> <\/strong><\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a>
In mijloc, Dimitrie Str\u0103chinaru \u00eempreun\u0103 cu doi camarazi din Arc\u0103<\/em>\u0219ia “Dacia”<\/mark><\/em>.<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Revista “\u00censemn\u0103ri Sociologice”<\/em>, Cern\u0103u\u021bi. Anul I, Nr. 10, Ianuarie 1936<\/p>\n\n\n\n

Zilele trecute s\u2019a stins din via\u021b\u0103, \u00een spitalul Central din Cern\u0103u\u021bi, un mare \u00eenf\u0103ptuitor, care era \u00een acela\u0219i timp un lupt\u0103tor ne\u00eentrecut \u015fi un camarad des\u0103v\u00e2r\u0219it. \u00cen v\u00e2rsta numai de 29 ani, fiul \u021b\u0103ranului aspru din Ili\u0219e\u0219ti cade lovit de soart\u0103. \u00cen fa\u021ba acestui – sf\u00e2r\u0219it de via\u021b\u0103, dureros pentru to\u021bi camarazii lui, \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne reculegem \u0219i s\u0103 vedem cine a fost \u015fi ce a reprezentat Dimitrie Str\u0103chinaru.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Fiu de plugar \u2014 menit, prin ocupa\u021bia p\u0103rin\u021bilor s\u0103i, r\u0103sturn\u0103rii brazdei de care s\u2019a sim\u021bit legat p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it \u2014 este trimis totu\u0219i s\u0103 studieze, datorit\u0103 unor \u00eemprejur\u0103ri favorabile. \u00cen liceu nu s\u2019a putut \u00eentrevedea cine va fi cel disp\u0103rut azi dintre noi. A atras, \u00eens\u0103, aten\u021bia profesorilor \u015fi a colegilor s\u0103i prin intransigen\u021ba sa \u0219i prin pasiunea cu care studia Istoria Rom\u00e2nilor. Ca elev, \u00eenc\u0103, era hot\u0103r\u00eet \u0219i nu ceda nimic din convingerile sale. C\u00e2t prive\u0219te istoria poporului s\u0103u, citise aproape totul ce s\u2019a scris \u00een rom\u00e2ne\u0219te. Acestea sunt cele dou\u0103 fapte ce-i caracterizeaz\u0103, \u00eentr\u2019o larg\u0103 m\u0103sur\u0103, anii tinere\u021bii sale de elev, din care, \u00eens\u0103, nu se puteau deduce mari lucruri pentru ceeace era s\u0103 devin\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Ajuns la Universitate, el se arat\u0103 derutat \u00een primul an de studiu. Se \u00eenscrie \u00een Societatea studen\u021beasc\u0103 \u201eDacia\u201c, \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 studieze Literele, pe care le p\u0103r\u0103se\u0219te \u00eens\u0103, pentru a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a Dreptul.<\/strong><\/p>\n\n\n\n\n\n\n\n

\u00cen Societate se declar\u0103 dela \u00eenceput nemul\u021bumit, pe motiv c\u0103 ac\u021biunea pozitiv\u0103 de \u00eenf\u0103ptuiri este \u00eenlocuit\u0103 prin discu\u021bii sterile \u015fi manifest\u0103ri inutile. In acest an se men\u021bine \u00een aceast\u0103 pozi\u021bie de nemul\u021bumit \u0219i de critic ne\u00eenduplecat. In anul al doilea ajunge vicepre\u0219edinte al ei, ca peste \u00eenc\u0103 un an s\u0103 ajung\u0103 conduc\u0103torul ei pe timp de cinci semestre. De aci \u00eencepe activitatea lui pozitiv\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

In toat\u0103 munca depus\u0103 de el se poate urm\u0103ri firul ideologiei care i-a condus pa\u0219ii. Propriu zis, el n\u2019a afi\u0219at nici o ideologie \u0219i n\u2019a lucrat dup\u0103 programe. Cu toate acestea, activitatea lui este imprimat\u0103 de o concep\u021bie despre via\u021b\u0103 destul de l\u0103murit\u0103 \u0219i mijloacele pe care le-a utilizat pentru a-\u0219i realiza crezul lui au fost cele potrivite. Din moment ce a trecut la fapt\u0103, a \u00eentrat \u00een joc sim\u021birea lui tumultuoas\u0103, care nu i-a dat r\u0103gaz dec\u00e2t acu c\u00e2teva zile. Din acest punct de vedere, ra\u021biunea a fost subordonat\u0103 sim\u021birii lui nobile \u0219i mari.<\/strong><\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u021a\u0103ran prin origine \u0219i prin structura lui sufleteasc\u0103, el r\u0103m\u00e2ne acela\u0219i \u0219i la Universitate. Nu rupe cu trecutul lui sufletesc pentru a face altceva din el, ci-\u0219i cultiv\u0103 ceeace a mo\u0219tenit dela p\u0103rin\u021bii lui \u0219i dela brazd\u0103. Studiul la Universitate i-a folosit la acumularea de cuno\u0219tin\u021be necesare exercit\u0103rii profesiunii pentru care se preg\u0103tea. Cultura lui \u0219i-a format-o, \u00eens\u0103, \u00een alt\u0103 direc\u021bie \u0219i alt sens: \u00een lupta pentru \u00eenf\u0103ptuirea crezului c\u0103ruia i s\u2019a dat \u00een \u00eentregime f\u0103r\u0103 nici o rezerv\u0103. Nici nu putea altfel! In mediul dela ora\u0219 s\u2019a sim\u0163it strein \u0219i n\u2019a \u00eencercat nici o clip\u0103 m\u0103car s\u0103 se adapteze. Trebuia s\u0103-\u0219i creeze un alt mediu, \u00een care s\u0103 respire \u00een voie. Pentru moment l-a g\u0103sit \u00een \u201eDacia\u201c, care cuprinde \u00een bun\u0103 parte fii de \u021b\u0103rani. Nu era, \u00eens\u0103, deajuns pentru el. Structura lui sufleteasc\u0103 sim\u021bea chemarea satelor \u0219i el nu i-a putut rezista. Mediul rustic, \u00eens\u0103, era b\u00e2ntuit de mizerie moral\u0103 \u0219i material\u0103. Ca student, el v\u0103zuse \u0219i-\u0219i d\u0103du-se mai bine seama de \u00eentreaga tragedie pe care o tr\u0103iau satele. \u0218i odat\u0103 ajuns pre\u0219edinte la \u201eDacia\u201c, el pleac\u0103 la sate, \u2014 respect\u00e2nd \u0219i tradi\u021bia societ\u0103\u021bii \u2014, hot\u0103r\u00eet s\u0103 fac\u0103 apostolat. \u0218i-a dat, \u00eens\u0103, imediat seama c\u0103 nimic nu se poate face acolo f\u0103r\u0103 organizare. \u0218i el pleca doar \u00een mijlocul \u021b\u0103ranilor pentru a face oper\u0103 durabil\u0103 \u015fi nu una pur formal\u0103! Societatea \u201eDacia\u201c \u00eei pune la dispozi\u021bie nucleele de organizare pe care le \u00eenfiin\u021base \u015fi de cari s\u2019a folosit \u00eenainte de r\u0103zboi \u00een ac\u021biunea ei. Le g\u0103se\u0219te parte desfiin\u021bate, parte la marginea pr\u0103pastiei, din cauza certurilor interne cari le rodeau. Nimeni nu mai credea \u00eentr\u2019o re\u00eenviere a lor. Ba mai mult! Mul\u021bi nu le g\u0103seau nici un rost. Singur Dimitrie Str\u0103chinaru credea \u00een re\u00eenvierea \u0219i misiunea lor. \u0218i \u00eentr\u2019o atmosfer\u0103 de ne\u00eencredere \u0219i de suspiciune general\u0103, el pleac\u0103 la sate, singur, f\u0103r\u0103 bani \u0219i f\u0103r\u0103 camarazi. Nu-\u0219i ia aer de \u201ecultivator\u201c al maselor. El cuno\u0219tea perfect de bine psihologia \u021b\u0103ranului \u0219i-\u0219i d\u0103dea seama de greut\u0103\u021bile pe cari trebuia s\u0103 le \u00eenving\u0103: ne\u00eencrederea \u0219i pasivitatea ce caracterizeaz\u0103 elementul dela \u021bar\u0103. \u00cencrederea, dup\u0103 cum vom vedea mai t\u00e2rziu, le-o c\u00e2\u0219tig\u0103 prin serviciile mari pe cari le f\u0103cea lor. Stimulentul ac\u021biunii l-a c\u0103utat \u00een sufletul \u021b\u0103ranului. Prin vorb\u0103 \u0219i fapt\u0103, s\u2019a silit din r\u0103sputeri s\u0103-l conving\u0103 pentru un crez, pentru un ideal ce avea s\u0103-i aduc\u0103 o via\u021b\u0103 spiritual\u0103 \u0219i material\u0103 mai ridicat\u0103, mai bun\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

In doi ani, el nu cru\u021b\u0103 nimic din ce are pentru a-\u0219i vedea visul cu ochii. \u0218i el reu\u0219e\u0219te cu pre\u021bul vie\u021bii sale, d\u00e2nd astfel operei lui \u015fi elementul de m\u0103re\u021bie \u0219i permanen\u021b\u0103. La cap\u0103tul acestei perioade, Arc\u0103\u015fiile vechi sunt reorganizate, iar altele noi sunt \u00eenfiin\u021bate. El dep\u0103\u0219e\u0219te fruntariile provinciale ale Bucovinei \u0219i \u00eenfiin\u021beaz\u0103 arc\u0103\u015fii \u00een Nordul Moldovei \u0219i al Basarabiei. \u0218i g\u00e2ndul lui mergea mult mai departe…! El nu se limiteaz\u0103, \u00eens\u0103, numai la organizarea lor. Durerile \u0219i necazurile de moment ale \u021b\u0103r\u0103nimii erau prea mari ca el s\u0103 fi r\u0103mas rece \u00een fa\u021ba lor. Cl\u0103de\u0219te \u00een sate, cu ajutorul arca\u0219ilor, c\u00e2teva biserici, iar la ora\u0219 devine avocatul cauzelor drepte ale lor \u00een fa\u021ba autorit\u0103\u021bilor. Reu\u0219e\u0219te s\u0103 rezolve toate chestiunile, r\u0103mase neterminate, referitor la loturile de colonizare \u0219i de \u00eempropriet\u0103rire, \u00een special din Nordul Bucovinei. Nu este cerere dreapt\u0103 a \u021b\u0103ranilor pe care s\u0103 n\u2019o \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eze. In Cern\u0103u\u021bi, \u00een fa\u021ba diferitelor autorit\u0103\u021bi, la Bucure\u0219ti, \u00een ministere, el este tot at\u00e2t de cunoscut ca \u0219i printre arca\u0219ii lui. Avea acces oriunde s\u2019ar fi prezentat. El reprezint\u0103 doar interese \u0219i cauze streine de el \u0219i pe deasupra drepte. In afar\u0103 de acestea, el refuza orice plat\u0103 pentru munca lui. F\u0103cea toate acestea dezinteresat, f\u0103r\u0103 plat\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 scopuri egoiste. Ridicarea p\u0103turii \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti ia un standard superior de via\u021b\u0103 spiritual\u0103 \u0219i material\u0103, iat\u0103 g\u00e2ndul care i-a condus pa\u0219ii \u00een toat\u0103 activitatea lui. <\/strong><\/p>\n\n\n\n

Arca\u0219ii \u00eel iubeau, \u00eel pre\u021buiau \u0219i se sim\u021beau puternic ata\u0219a\u021bi de el. Se bucura de a\u0219a autoritate moral\u0103 \u00een fa\u021ba lor, \u00eenc\u00e2t prezen\u021ba lui \u00eentr\u2019un sat f\u0103cea s\u0103 dispar\u0103 orice urm\u0103 de ne\u00een\u021belegere, ivit\u0103 \u00eentre membrii unei arc\u0103\u0219ii. El era \u0219eful necontestat al lor. Un adev\u0103rat conduc\u0103tor, un mare conduc\u0103tor, care a f\u0103ptuit minuni. Sunt proaspete \u00een memoria tuturora congresul dela Cern\u0103u\u021bi din toamna anului 1934 \u0219i manifesta\u021bia dela Bucure\u0219ti din 8 Iunie 1935. Sunt cele mai mari mi\u0219c\u0103ri de mase \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti, \u00eempreun\u0103 cu cea dela 1906, organizat\u0103 de \u201eDacia\u201c, cu ocazia expozi\u021biei dela Bucure\u0219ti, pe care le-a cunoscut Bucovina. \u0218i n\u2019au fost f\u0103cute pentru schimbare de guvern, ci \u00een scopul afirm\u0103rii culturii \u0219i crezului lor. S\u2019a v\u0103zut, cu aceast\u0103 ocazie, o \u021b\u0103r\u0103nime organizat\u0103 \u0219i pus\u0103 \u00een mar\u0219, care dezmin\u021bea cu \u00eenver\u0219unare acuza fie de pasiv\u0103 \u0219i indolen\u021b\u0103. \u015ei toate acestea, datorit\u0103 exclusiv celui plecat prea de timpuriu dintre noi.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

S\u0103 nu se cread\u0103 \u00eens\u0103, c\u0103 Dimitrie Str\u0103chinaru era un sectar, pe care-l preocupa numai p\u0103tura \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103. El nu agita ideea de clas\u0103 social\u0103 nici chiar din punctul de vedere al unei culturi rom\u00e2ne\u0219ti care s\u0103 fie, \u00een primul r\u00e2nd, \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103. Ajung\u00e2nd pre\u0219edinte al Centrului studen\u021besc, el \u00ee\u0219i l\u0103rge\u0219te preocup\u0103rile sale. In concep\u021bia, ca \u0219i\u2019n activitatea lui, el milita pentru ideea c\u0103 studentul are datoria nu numai s\u0103-\u0219i \u00eembog\u0103\u021beasc\u0103 cuno\u0219tin\u021bele, ci \u0219i s\u0103 lupte pentru triumful cauzei na\u021bionale. El se \u00eencadreaz\u0103, din capul lotului, \u00een spiritul mi\u0219c\u0103rii studen\u021be\u0219ti. Nu se mul\u021bume\u0219te, \u00eens\u0103, cu metodele \u00eentrebuin\u021bate p\u00e2n\u0103 la d\u00e2nsul. El vroi\u0219te s\u0103 antreneze studen\u021bimea pe un c\u00e2mp de lupt\u0103 mai rodnic \u00een rezultate. Dup\u0103 ce \u00eencearc\u0103 o destindere a vie\u021bii studen\u021be\u0219ti din Cern\u0103u\u021bi prin \u00eenl\u0103turarea animozit\u0103\u021bilor dintre diferitele societ\u0103\u021bi, caut\u0103 s\u0103 stabileasc\u0103 leg\u0103tura \u00eentre tineretul dela sate \u0219i cel dela ora\u0219, reprezentat prin studen\u021bi. Ideia na\u021bional\u0103, la d\u00e2nsul, nu se baza pe o singur\u0103 clas\u0103 social\u0103, ci pe totalitatea lor, iar biruin\u021ba rom\u00e2nismului, spunea el, nu se poate \u00eenf\u0103ptui dec\u00e2t prin organizarea tuturor for\u021belor rom\u00e2ne\u0219ti. Studen\u021bii au datoria s\u0103 mearg\u0103 la sate s\u0103 organizeze tineretul de acolo \u0219i s\u0103-i insufle idealul noii credin\u021bi. Apelul, pe care l-a adresat at\u00e2t de des, n\u2019a r\u0103mas f\u0103r\u0103 r\u0103spuns. Pu\u021bine arc\u0103\u0219ii au r\u0103mas f\u0103r\u0103 nici un student ca membru. In afar\u0103 de aceasta, el a c\u0103utat s\u0103 c\u00e2\u0219tige bun\u0103voin\u021ba \u0219i concursul intelectualilor din satele respective. \u0218i trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem, spre bucuria noastr\u0103 a tuturora, c\u0103 le-a dob\u00e2ndit, Arc\u0103\u015fiile, din organiza\u021bii pur \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti, se schimb\u0103 \u00een societ\u0103\u021bi alc\u0103tuite din Rom\u00e2nii dela sate, indiferent de clas\u0103 sau pozi\u021bie social\u0103, \u0219i devin, astfel, admirabile instrumente de lupt\u0103. Dimitrie Str\u0103chinaru a mers \u00een urma agen\u021bilor electorali cari au \u00eenvr\u0103jbit Rom\u00e2nii \u00eentreolalt\u0103, \u0219i a ridicat nuclee de solidaritate rom\u00e2neasc\u0103 \u00een fa\u021ba streinismului.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

A\u0219a a conceput el rostul arc\u0103\u0219iilor. \u015ei nici nu putea altfel! El respecta tradi\u021bia societ\u0103\u021bii \u201eDacia\u201c \u0219i mai ales acea a societ\u0103\u021bilor arc\u0103\u0219e\u0219ti, \u201eDacia\u201c le-a \u00eenfiin\u021bat ca instrumente de lupt\u0103 \u00een contra st\u0103p\u00e2nirii Habsburgice, iar el le-a re\u00eenfiin\u021bat \u015fi reorganizat tot cu acela\u0219i caracter, dar \u00eempotriva du\u0219manului actual: streinul. \u0218i la cap\u0103tul celor doi ani de munc\u0103 istovitoare, arc\u0103\u015fiile sunt un mecanism ce func\u021bioneaz\u0103 f\u0103r\u0103 gre\u0219eal\u0103 \u0219i o for\u021b\u0103 politic\u0103 social\u0103 dintre cele mai redutabile. Conduc\u0103torii unei institu\u021bii, zis\u0103 de educa\u021bie a tineretului, au observat drumul nou pe care erau \u00eendrumate arc\u0103\u0219iile, \u0219i au ridicat protestul lor \u00een contra acestei tendin\u021be, iar Dimitrie Str\u0103chinaru a fost acuzat de apostazie \u201ecultural\u0103\u201c \u015fi de idolatrie legionar\u0103. Pe atunci nu era \u00eenscris \u00een nici un partid politic. El a lucrat, \u00eens\u0103, \u0219i a condus ca un legionar. De aici, poate, acuza\u021bia, care i-a f\u0103cut at\u00e2ta cinste. S\u2019a apropiat de mi\u0219carea noastr\u0103, prin concep\u021bia lui despre via\u021b\u0103 \u0219i prin fapta sa. La un moment dat s\u2019a trezit al\u0103turi de camarazii lui. A v\u0103zut situa\u021bia \u0219i a \u00een\u021beles-o! In toamna anului 1935, c\u00e2teva luni \u00eenainte de sf\u00e2r\u0219it, se prezint\u0103 \u00een fa\u021ba comandantului legionar al Bucovinei \u0219i roag\u0103 s\u0103 fie recunoscut ca soldat, f\u0103r\u0103 nici o preten\u021bie, \u00een mi\u0219carea \u00een care se g\u0103se\u0219te \u00eencadrat organic, prin desf\u0103\u0219urarea natural\u0103 a lucrurilor.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 ce \u00eenf\u0103ptuie\u0219te dou\u0103 opere mari: arc\u0103\u015fiile \u0219i leg\u0103tura dintre tineretul dela sate \u0219i cel dela ora\u0219e, el \u00eentr\u0103 \u00een legiune, \u00een comunitatea de munc\u0103 \u015fi jertf\u0103 pentru un ideal, \u0219i se define\u0219te, astfel, mai bine ca lupt\u0103tor. In timpul suferi\u021bii lui fizice este: vizitat, la spital, de acela\u0219i comandant legionar. Istovit de boal\u0103, cu glasul slab, dar cu o tres\u0103rire de bucurie \u00een suflet \u0219i \u00een ochii lui ce sc\u0103p\u0103rau alt\u0103dat\u0103, \u00eei spune: \u201eDac\u0103 D-zeu \u00eemi va ajuta s\u0103 scap, vom merge din sat \u00een sat pentru a le r\u0103scoli din nou\u201c. Urma s\u0103 \u00eenceap\u0103 a doua etap\u0103 din activitatea lui, de data aceasta ajutat de camarazii pe care \u0219i-i g\u0103sise pu\u021bin \u00eenainte de moarte \u0219i \u00eencadrat \u00eentr\u2019o mi\u0219care general\u0103 pe \u00eentreaga \u021bar\u0103. Nu i-a fost dat s\u0103-\u0219i continue munca. Dumnezeu l-a chemat la el! Ca lupt\u0103tor era peste m\u0103sur\u0103 de intransigent. Pornit pe un drum, el \u00eel str\u0103b\u0103tea p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, cu orice risc \u0219i cu orice jertf\u0103. Nimeni nu-l putea atrage din calea lui, pentruc\u0103 el nu avea nici o sl\u0103biciune, pe care s\u2019o fi putut cineva exploata. Nu-l tenta nimic din bunurile p\u0103m\u00e2nte\u0219ti trec\u0103toare. Fire ascetic\u0103, \u00een adev\u0103ratul \u00een\u021beles al cuv\u00e2ntului, era menit s\u0103 fie lupt\u0103tor. Necunosc\u00e2nd ce-i traiul larg, s\u0103r\u0103cia lui nu l-a \u00eempiedicat nicic\u00e2nd dela munc\u0103. In fa\u021ba autorit\u0103\u021bilor, uneori ne\u00een\u021beleg\u0103toare, se prezenta hot\u0103r\u00eet, cu fruntea sus, pentruc\u0103 totdeauna era convins de dreptatea cauzei pe care o sus\u021binea \u0219i, dac\u0103 nu reu\u0219ea s\u0103 le conving\u0103 prin vorb\u0103, le b\u0103tea cu pumnul \u00een mas\u0103. De aceea el n\u2019a cunoscut e\u0219ecul \u00een fa\u021ba nim\u0103nuia. Lucr\u0103rilor le spunea pe nume, indiferent de persoana c\u0103reia \u00eei vorbea. Nu lingu\u0219ea pe nimeni, el spunea totdeauna adev\u0103rul. \u00cemi aduc aminte de dou\u0103 profesiuni de credin\u021b\u0103 de ale sale, una m\u0103rturisit\u0103 \u00een fa\u021ba profesorului Nicolae Iorga, cu ocazia Congresului anual al Ligei culturale, \u021binut la Cern\u0103u\u021bi \u00een 1935 \u0219i alta, cu ocazia inaugur\u0103rii oficiale a cursurilor universitare, \u00een Octomvrie 1935, \u00een prezen\u021ba M. S. Regelui. A trecut peste rigorile de protocol ale momentului \u0219i a spus cu at\u00e2ta c\u0103ldur\u0103 ce credea el, \u00eenc\u00e2t f\u0103cuse impresia c\u0103 i-a convins pe to\u021bi pentru p\u0103rerea lui. Nimeni n\u2019a ridicat vreun semn de protest, Regele l-a felicitat c\u0103lduros. \u0218i el spusese doar adev\u0103rul crud, pe care ceilal\u021bi c\u0103utau s\u0103-l ascund\u0103. Avea \u00een c\u0103ldura \u0219i tonalitatea vocii lui un timbru mesianic ce f\u0103cea imposibil\u0103 contrazicerea celor spuse de el<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Cu cei mici era peste m\u0103sur\u0103 de bun. l-a ajutat cu tot ce-a avut. Nu cuno\u0219tea ce-i oboseala sau zg\u00e2rcenia, c\u00e2nd \u00eei cerea cineva sprijinul s\u0103u. Dar mai presus de toate, era un camarad des\u0103v\u00e2r\u0219it. Nu vorbea pe nimeni de r\u0103u. Nu sufla la urechea camaradului din dreapta, c\u0103 cel din st\u00e2nga ar fi \u00eentr\u2019un fel sau altul. Era loial \u0219i cinstit \u00een raporturile lui cu lumea. Cu cei \u201emari\u201c \u2014 m\u00e2ndru ca o st\u00e2nc\u0103 col\u021buroas\u0103 de munte, cu camarazii lui, \u2014 un adev\u0103rat frate.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Pentru el n\u2019a f\u0103cut nimic! \u0218i c\u00e2te n\u2019ar fi putut face!? Carier\u0103, avere, pozi\u021bie social\u0103! Le-a refuzat pe toate, \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u00e2nd profesiunea spinoas\u0103 de avocat \u015fi continu\u00e2ndu-\u0219i, \u00een libertate, munca lui pentru o Rom\u00e2nie mai bun\u0103. Acesta era Dimitrie Str\u0103chinaru, \u00eenf\u0103ptuitorul mare, lupt\u0103torul ne\u00eentrecut \u0219i camaradul des\u0103v\u00e2r\u0219it<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

S\u2019a stins, muncind istovitor pentru o credin\u021b\u0103, la v\u00e2rsta numai de 29 ani. A fost un nebun, vor spune at\u00e2\u021bia. Se poate! \u00centr\u2019un secol \u00een care fiecare \u00ee\u0219i caut\u0103 de afacerile lui cinstite sau nu \u2014 n\u2019are importan\u021b\u0103 \u2014, omul care renun\u021b\u0103 la sine pentru o cauz\u0103 ce nu-l prive\u0219te pe individ, nu poate s\u0103 apar\u0103 \u00een fa\u021ba acestei lumi dec\u00e2t ca atare. Da, dar marile \u00eenf\u0103ptuiri prin care se creeaz\u0103 istoria unui neam, sunt opera acestor nebuni ce se d\u0103ruie\u0219te \u00een \u00eentregime unui crez. Dimitrie Str\u0103chinaru a fost unul dintre ace\u0219tia, unul dintre pu\u021binii pe care-i avem \u015fi poate singurul pe care l-a avut Bucovina. El r\u0103m\u00e2ne o pild\u0103 vie de urmat pentru genera\u021bia care a avut cinstea \u0219i onoarea s\u0103-l aib\u0103 printre membrii ei.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00censemn\u0103rile\u201c cari urm\u0103resc orice efort pentru realizarea comunit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti a\u0219a cum o vis\u0103m, nu puteau trece sub t\u0103cere fapta mare \u0219i pilda de o \u00eenalt\u0103 semnifica\u021bie moral\u0103 a feciorului de plugar din Ili\u0219e\u0219ti. El a trecut dincolo, la mor\u021bii no\u0219tri, f\u0103r\u0103 s\u0103 moar\u0103 \u00eens\u0103 pentru noi. \u00cen lupta pe care o continu\u0103m zi de zi, el ne va \u00eendrepta pa\u0219ii \u015fi ne va \u00eendemna inimile. Pentru noi nu exist\u0103 dec\u00e2t desp\u0103r\u021bire vremelnic\u0103 \u0219i pe aceasta, ca muritori ce suntem, o depl\u00e2ngem, cei dela \u201e\u00censemn\u0103ri\u201c, \u00een acela\u0219i ritm de c\u00e2nt \u0219i muzic\u0103 ca \u0219i ceilal\u021bi camarazi:<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Bate v\u00e2ntul peste ape, <\/em><\/strong>
Trece timpul greu\u2026 <\/strong>
Noi mereu te pl\u00e2ngem, frate, <\/strong>
Iar tu dormi mereu.<\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Ion \u021aurcan<\/mark><\/strong>
Revista “\u00censemn\u0103ri Sociologice”<\/em>, Cern\u0103u\u021bi. Anul I, Nr. 10, Ianuarie 1936<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

+ Dimitrie Str\u0103chinaru  Revista “\u00censemn\u0103ri Sociologice”, Cern\u0103u\u021bi. Anul I, Nr. 10, Ianuarie 1936 Zilele trecute s\u2019a stins din via\u021b\u0103, \u00een spitalul Central din Cern\u0103u\u021bi, un mare \u00eenf\u0103ptuitor, care era \u00een acela\u0219i timp un lupt\u0103tor ne\u00eentrecut \u015fi un camarad des\u0103v\u00e2r\u0219it. \u00cen v\u00e2rsta numai de 29 ani, fiul \u021b\u0103ranului aspru din Ili\u0219e\u0219ti cade lovit de soart\u0103. \u00cen […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2},"jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[4,10],"tags":[],"class_list":["post-8087","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-miscarea-legionara","category-restituiri"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OAmB-26r","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8087","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8087"}],"version-history":[{"count":25,"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8087\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8191,"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8087\/revisions\/8191"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8087"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8087"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8087"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}