![\"\"](\"https:\/\/i0.wp.com\/www.miscarea.org\/a\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/eminescu-pic.jpg?ssl=1\")
<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\nO semin\u0163ie care c\u00e2\u015ftig\u0103 toate drepturile f\u0103r\u0103 sacrificii \u015fi munc\u0103 e cea evreiasc\u0103. La orice popor drepturile publice \u015fi private au fost rezultatul unei munci seculare \u015fi a unor sacrificii \u00eensemnate. Dac\u0103 exista aristocra\u0163ia, cu prerogative deosebite, acestea erau compenza\u0163ia muncii r\u0103zboinice; dac\u0103 \u0163\u0103ranii, cari pretutindenea au fost aservi\u0163i, au izbutit \u00een urm\u0103 a se vedea st\u0103p\u00e2ni pe buc\u0103\u0163ile lor de p\u0103m\u00e2nt, aceasta a fost oarecum r\u0103splata pentru c\u0103 \u00een vremi trecute ei singuri au purtat greutatea institu\u0163iilor: dac\u0103 partea cleric\u0103 s’a bucurat de prerogative, ea a \u015fi \u00eemplinit o sarcin\u0103 de cultur\u0103, pe care, \u00een \u00eemprejur\u0103rile date ale evului mediu, nu le putea \u00eendeplini o clas\u0103 de ra\u0163ionali\u015fti.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Clerul au dezb\u0103tut popoarele nou\u0103 ale Europei din mrejile unor credin\u0163e \u015fi obiceiuri \u00een cari puterea fizic\u0103 juc\u0103 cel \u00eent\u00e2i rol, c\u0103ci dovedit este c\u0103 at\u00e2t zeul suprem al germanilor ca \u015fi cel al cel\u0163ilor \u015fi al slavilor au fost un D-zeu al r\u0103zboiului, al s\u00e2ngiuirilor, un D-zeu al puterei brute. \u00cembl\u00e2nzirea treptat\u0103 a lumei nou\u0103 este un net\u0103g\u0103duit merit al religiei cre\u015ftine; afar\u0103 de aceea ea a mai fost \u015fi p\u0103str\u0103torul culturei antice.<\/strong><\/p>\n\n\n\n\n\n\n\n Ce servicii au adus omenirii \u00eend\u0103r\u0103tnicul \u015fi egoistul neam evreiesc? Ocup\u00e2ndu-se pretutindenea numai cu traficarea muncii str\u0103ine, aleg\u00e2ndu-\u015fi de patrie numai \u0163\u0103rile acele unde prin deosebite \u00eemprejur\u0103ri s’a \u00eencuibat corup\u0163ie, ei urmeaz\u0103 \u00een emigra\u0163ia lor pe p\u0103m\u00e2nt tocmai calea opus\u0103 omenirei \u00eentregi. C\u0103ci neamurile re\u00eentineresc dinspre r\u0103s\u0103rit la apus. Evreii merg dinspre apus spre r\u0103s\u0103rit. Pe c\u00e2nd \u0163\u0103rile romanice re\u00eenvigoresc prin migrarea popoarelor germane ce curser\u0103 din r\u0103s\u0103rit, Germania \u00eens\u0103\u015fi ajunge la m\u0103rirea de ast\u0103zi prin energia unei rase slave germanizate, America \u00eenflore\u015fte prin colonii europene cari toate urmeaz\u0103 marea cale a soarelui, evreul trece din Germania \u00een Polonia, din Polonia \u00een Rusia, din Austria \u00een Rom\u00e2nia \u015fi Turcia, fiind pretutindenea semnul sigur, simptomul unei boale sociale, a unei crize \u00een via\u0163a poporului, care, ca la Polonia, se sf\u00e2r\u015fe\u015fte c\u00e2teodat\u0103 cu moartea na\u0163ionalit\u0103\u0163ii.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Dar oare \u00een ce const\u0103 corup\u0163ia social\u0103, acest element care-l atrage pe evreu c’o putere elementar\u0103? Ea consist\u0103 \u00een despre\u0163ul muncii, care cu toate acestea e singura creatoare a tuturor drepturilor. C\u00e2nd munca unei clase \u00eentr’un popor nu mai ecuivaleaz\u0103 drepturile de care ea se bucur\u0103, atunci acea clas\u0103 e corupt\u0103, atunci ea tr\u0103ie\u015fte din traficul unei munci str\u0103ine, atunci ea sam\u0103n\u0103 cu evreul, care nic\u0103iri nu face altceva dec\u00e2t precupe\u0163e\u015fte lucrul str\u0103in.<\/strong><\/p>\n\n\n\n O na\u0163ie ca a noastr\u0103, unde cine \u015ftie a scrie \u015fi a citi a contractat deja privilegiul de a fi func\u0163ionar al statului, trebuie s\u0103 se a\u015ftepte ca func\u0163iile ei vitale, cari se \u00eentemeiaz\u0103 pe munc\u0103, s\u0103 g\u0103seasc\u0103 \u2013 de nu o suplinire \u2013 cel pu\u0163in un surogat \u00een me\u015fterii \u015fi negu\u0163itorii r\u0103i pe cari str\u0103in\u0103tatea \u00eei zv\u00e2rle din s\u00e2nul ei ca pe ni\u015fte elemente netrebuincioase.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Dar o dat\u0103 stabilit c\u0103 la imigrarea evreilor vina e \u00een parte \u015fi a noastr\u0103, care am crezut c\u0103 f\u0103r\u0103 o munc\u0103 ecuivalent\u0103 putem introduce la noi toate formele de cultur\u0103 occidental\u0103, b\u0103g\u00e2nd \u00een ele scribi de r\u00e2nd, oameni f\u0103r\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 de carte sau cel mult advoca\u0163i, revenim la evrei \u015fi-i \u00eentreb\u0103m \u2013 nu de ce spun minciuni prin gazetele str\u0103ine, c\u0103ci minciuna este spiritul negrei specula\u0163ii \u2013 ci de ce se pl\u00e2ng?<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u00cen Austro-Ungaria ei au toate drepturile posibile \u015fi imposibile, de ce vin la noi? \u00cen Rusia sunt egali cu ru\u015fii \u2013 de ce vin la noi? \u00cen Turcia le z\u00e2mbe\u015fte egala \u00eendrept\u0103\u0163ire \u2013 ce caut\u0103 la noi? Au n’au \u015ftiut ei sub ce condi\u0163ii numai pot trece \u00een Rom\u00e2nia? Au n’au \u015ftiut c\u0103 \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103 nu pot fi dec\u00e2t cel mult suferi\u0163i, c\u0103 aceast\u0103 \u0163ar\u0103, din nefericire p\u00e2n’ acuma locul de lupt\u0103 \u00eentre roiurile R\u0103s\u0103ritului \u015fi a\u015fez\u0103rile Apusului, au ajuns s\u0103 r\u0103sufle \u015fi c\u0103 e s\u0103tul\u0103 de st\u0103p\u00e2ni pentru a nu mai voi st\u0103p\u00e2ni evrei?<\/strong><\/p>\n\n\n\n Ni pare r\u0103u de acei pu\u0163ini evrei cari, prin valoarea lor personal\u0103, merit\u0103 a forma o escep\u0163ie, dar restul\u2026? Prin ce munc\u0103 sau sacrificii \u015fi-a c\u00e2\u015ftigat dreptul de a aspira la egalitate cu cet\u0103\u0163enii statului rom\u00e2n? Ei au luptat cu turcii, tatarii, polonii \u015fi ungurii? Lor li-au pus turcii, c\u00e2nd au \u00eenfr\u00e2nt tractatele vechi, capul \u00een poale? Prin munca lor s’a ridicat vaza acestei \u0163\u0103ri, s’au dizgropat din \u00eenv\u0103luirile trecutului aceast\u0103 limb\u0103? Prin unul din ei \u015fi-au c\u00e2\u015ftigat neamul rom\u00e2nesc un loc la soare? De c\u00e2nd rachiul este un element de civiliza\u0163ie?<\/strong><\/p>\n\n\n\n Prin legea monopolului b\u0103uturilor spirtoase s’au hot\u0103r\u00eet ca numai aleg\u0103tori \u00een comun\u0103 s\u0103 poat\u0103 fi c\u00e2rciumari la \u0163ar\u0103. Cu drept cuv\u00e2nt. Ce garan\u0163ii poate da o venitur\u0103, un nimene, un sudit chezaro-cr\u0103iesc c\u0103 b\u0103uturile nu vor fi falsificate, cum \u015fi sunt, deci stric\u0103cioase s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii. Deja deputa\u0163ii \u0163\u0103rani din adunarea adhoc s’au pl\u00e2ns prin memoriul lor c\u0103 ace\u015fti oameni li otr\u0103vesc b\u0103uturile, pref\u0103c\u00e2nd zilele de odihn\u0103 legiuit\u0103 \u00een zilele de omor\u00e2re lent\u0103 \u015fi sigur\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Ast\u0103zi, c\u00e2nd un prefect opre\u015fte de la acest trafic pe un evreu, Pesther-Lloyd, organ redactat de evrei \u015fi dup\u0103 el Journal des Debats (item) descriu scene s\u0103lbatice din Turkestan ca petrec\u00e2ndu-se \u00een Rom\u00e2nia. Fie lini\u015fti\u0163i. Un fir de p\u0103r din capul suditului chezaro-cr\u0103iesc n’a fost atins de nimenea, nici averea lui mistuit\u0103 de m\u00e2nele popula\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Un agent al guvernului unguresc zv\u00e2rle dintr’o \u015fcoal\u0103 zidit\u0103 de rom\u00e2ni b\u0103ncile afar\u0103, esmite pe \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor \u015fi pe preot, \u00ee\u015fi bate joc de un sat de gr\u0103ni\u0163eri cari depururea au luptat pentru Casa de Austria, c\u0103rora Maria Terezia le-a cusut cu m\u00e2na ei proprie o flamur\u0103 cu inscrip\u0163ia Virtus romana rediviva, \u2013 f\u0103cut-au caz presa austrieceasc\u0103 de aceasta? Nici vorb\u0103. Dar un prefect \u00een Rom\u00e2nia cuteaz\u0103 a opri pe un evreu de a vinde b\u0103uturi spirtoase \u00eentr’un sat? Persecu\u0163ie, prad\u0103, nelegiuire. Se \u2018n\u0163elege. Pun\u00e2nd o dat\u0103 m\u00e2na pe presa european\u0103, care \u00een genere nu mai are de \u0163int\u0103 luminarea, ci escitarea urelor \u00eentre clase \u015fi popoare, u\u015for li-e s\u0103 spun\u0103 orice minciun\u0103 patent\u0103. Publicul cafenelelor, blazat de ipercultura european\u0103 \u015fi setos de nout\u0103\u0163i de senza\u0163ie, g\u0103se\u015fte pl\u0103cere \u00een citirea monstruozit\u0103\u0163ilor ce se vor fi petrec\u00e2nd \u00een Rom\u00e2nia. Evreii fac din jurnalistica european\u0103 ceea ce au f\u0103cut din b\u0103uturile spirtoase la noi \u2013 otrav\u0103. Ei au \u00eencercat a otr\u0103vi \u015fi literatura german\u0103 cu acele scrieri pe cari oamenii c’un sim\u0163\u0103m\u00e2nt mai firesc le numesc francezo-ebraice, ci au introdus u\u015furin\u0163a parizian\u0103 \u00een discu\u0163iile cele mai grave, veninul \u00een rela\u0163iile sociale; \u00een Austro-Ungaria sumu\u0163\u0103 popor contra popor, \u00een Germania confesie contra confesie \u015fi ginte contra ginte. Evreul care redigeaz\u0103 Pester-Lloyd \u015fi sumu\u0163\u0103 pe maghiari contra germanilor \u015fi a celorlalte na\u0163ionalit\u0103\u0163i este acela\u015f care prin Neue freie Presse sumu\u0163\u0103 pe germani contra maghiarilor. \u00cen toate \u0163\u0103rile \u0163in cu cel tare, niciodat\u0103 cu cel ap\u0103sat, \u015fi se unesc cu acela \u00eentru traficarea \u015fi esploatarea puterilor pozitive ale poporului.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Prigoni\u0163i n’au fost la noi evreii niciodat\u0103. Restric\u0163iuni juridice au existat pentru ei totdeauna, dar nu din cauza religiei. \u015etefan-Vod\u0103 cel Mare \u00eent\u0103re\u015fte c\u00e2torva evrei, veni\u0163i din Polonia, libertatea confesiei, dreptul de a-\u015fi cl\u0103di sinagoge, un drept pe care turcii, a\u015fa-numi\u0163ii no\u015ftri suverani, cari de pe la 1560 au \u00eenceput s\u0103 ne calce tractatele nu l-au avut niciodat\u0103, de\u015fi confesia mozaic\u0103 e pentru spiritul ascetic \u015fi \u00eeng\u0103duitor al religiei cre\u015ftine tot at\u00e2t de str\u0103in\u0103 ca \u015fi cea mahometan\u0103. Afar\u0103 de aceea aveau dreptul liberei negustorii cu manufacturi str\u0103ine, \u2013 dar aicea se m\u0103rginea totul \u015fi a\u015fa ar fi trebuit s\u0103 r\u0103m\u00e2ie. Meseria\u015fi \u015fi proprietari nu puteau fi, c\u0103ci proprietatea emana de la domnie \u015fi era str\u00e2ns legat\u0103 cu contribu\u0163ia de s\u00e2nge, la care nimeni nu i-a poftit, nimene nici c\u00e2nd, \u015fi de la care, chiar c\u00e2nd \u00eei pofte\u015fti, \u015ftiu a se sustrage, f\u0103c\u00e2ndu-se sudi\u0163i austriece\u015fti, de\u015fi s\u00e2nt n\u0103scu\u0163i \u00een Rom\u00e2nia din supu\u015fi ruse\u015fti \u015fi n’au v\u0103zut Austria cu ochii.<\/strong><\/p>\n\n\n\n C’un cuv\u00e2nt evreul nu merit\u0103 drepturi nic\u0103iri \u00een Europa, pentru c\u0103 nu munce\u015fte; iar traficul \u015fi scumpirea artificial\u0103 a mijloacelor de trai nu este munc\u0103, \u015fi aproape numai \u00eentr’aceasta conzist\u0103 a evreului. Evreul nu cere, ca clasa de mijloc din secolul al XVII, libertatea muncii productive, ci libertatea traficului. El e vecinic consumator, niciodat\u0103 produc\u0103tor \u015fi desigur c\u0103 numai cu foarte rar\u0103 escep\u0163ie se va g\u0103si \u00eentr’adev\u0103r c\u00e2te un evreu care s\u0103 produc\u0103. Dac\u0103 e meseria\u015f, e superficial, lucreaz\u0103 numai pentru ochi. De aceea chiar la noi, unde \u00eemprejur\u0103rile ar trebui s\u0103-i sileasc\u0103 la munc\u0103, vom g\u0103si c\u0103 ei reprezint\u0103 meseria superficial\u0103. Cel mai solid meseria\u015f e \u015fi aici \u00een \u0163ar\u0103 rom\u00e2nul sau germanul sau cehul, niciodat\u0103 evreul. El reprezint\u0103 concuren\u0163a nes\u0103n\u0103toas\u0103 a muncii rele, superficiale, cu munca dreapt\u0103 \u015fi temeinic\u0103. \u201eIeftin \u015fi r\u0103u\u201d e deviza evreului p\u00e2n\u0103 ce ruineaz\u0103 pe lucr\u0103torul cre\u015ftin\u201d,scump \u015fi r\u0103u\u201d e deviza lui c\u00e2nd r\u0103m\u00e2ne st\u0103p\u00e2nul pie\u0163ii.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Drept c\u0103 \u00eenmul\u0163irea evreilor \u00een \u0163\u0103rile noastre au mers m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu reformele \u00een senz liberal, c\u0103 acestea au ajutat \u00eenmul\u0163irea furnicarilor. Deja \u201eregulamentul organic\u201d, care a pus ciocoimea al\u0103turi cu boierii vechi, d\u00e2ndu-i o egalitate de drepturi pe care n-o merita, au f\u0103cut ca fiecare din ace\u015fti noi aristocra\u0163i cari fugeau de munc\u0103 \u015fi aspirau la slujbu\u015foare s\u0103 aib\u0103 c\u00e2te un asociat jidan sub forma de or\u00e2ndariu pe peticu\u0163ele lor de mo\u015fii; tot acel regulament au desfiin\u0163at de jure breslele, aceste clase puternice \u015fi bine constituite de meseria\u015fi. \u00cen urm\u0103 alte reforme, \u015fi mai liberale, au deschis u\u015fa func\u0163iilor statului, \u00eenmul\u0163ite \u00een infinit, tuturor feciorilor de pop\u0103 \u015fi de negustori cari nu reprezentau nici avere, nici inteligen\u0163\u0103 \u015fi cari g\u0103seau mai comod a tr\u0103i din func\u0163ii pl\u0103tite de stat \u015fi de comune dec\u00e2t din munca lor proprie, din \u00eendeletnicirea cu me\u015fte\u015fugul p\u0103rin\u0163ilor lor. Astfel s’au \u00eenmul\u0163it ru\u015finea de munc\u0103 \u015fi proletariatul condeiului, aceasta clas\u0103 vecinic nenorocit\u0103, condamnat\u0103 la celibat \u015fi la mizerie, lupt\u00e2nd prin ur\u0103, intrigi, calomnii \u015fi vicle\u015fug pentru p\u00e2nea amar\u0103 a bugetului \u015fi \u00eenec\u00e2nd c’o rar\u0103 obr\u0103znicie orice munc\u0103 spiritual\u0103 adev\u0103rat\u0103, orice merit adev\u0103rat.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Dar ce s\u0103 mai vorbim asupra acestei materii? Prin pripirea celor crescu\u0163i de mici copii la Paris ni s’au \u00eengreuiat preste m\u0103sur\u0103 lupta pentru existen\u0163\u0103, libert\u0103\u0163ile nu s\u00e2nt dec\u00e2t tot at\u00e2tea forme de nelibert\u0103\u0163i, c\u0103ci liber nu e dec\u00e2t omul ce tr\u0103ie\u015fte din munca productiv\u0103 a m\u00e2inilor sale. Numai acela e \u00een stare de a aproba binele unde-l vede \u015f<\/strong>i munca temeinic\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Dar cei cari \u00ee\u015fi fac din ponegrirea meritului, din calomnie \u015fi intrig\u0103 o meserie pentru a tr\u0103i de pe-o zi pe alta, aceia, chiar recunosc\u00e2nd adev\u0103rul \u00een fundul sufletului lor, c\u0103ci acesta li se impune, se vor feri de a-l spune, ba vor reprezenta chiar contrariul.<\/strong><\/p>\n\n\n\n E prea firesc ca \u00een \u0163ara reputa\u0163iilor uzurpate, a jurnali\u015ftilor f\u0103r\u0103 carte, administratorilor f\u0103r\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103, profesorilor f\u0103r\u0103 elevi, academicianilor etc., \u00eentr’o \u0163ar\u0103 unde aproape to\u0163i reprezint\u0103 numai forma goal\u0103 a culturii, nicidecum cuprinsul, evreii, cari sam\u0103n\u0103 \u00een superficialitatea muncii cu genera\u0163ia actual\u0103 din Rom\u00e2nia, c\u0103l\u0103rind pe fraze umanitare \u015fi egalitare pe cari le-au \u00eenv\u0103\u0163at de la noi, s\u0103 cear\u0103 drepturi egale cu noi.<\/strong><\/p>\n\n\n\n – II –<\/strong><\/p>\n\n\n\n Cine \u015ftie c\u00e2t de departe suntem de-a ur\u00ee pe evrei \u2013 \u015fi aceasta o poate pricepe orice om cu privirea clar\u0103 \u2013 acela va vedea c\u0103 \u00een toate m\u0103surile noastre restrictive numai dreapta judecat\u0103 \u015fi instinctul de conservare au jucat singure rolul principal<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n Domnia fanario\u0163ilor au putrezit clasele noastre sociale; aristocra\u0163ia noastr\u0103, din r\u0103zboinic\u0103 \u015fi m\u00e2ndr\u0103 ce era, a fost devenit \u00een cea mai mare parte servil\u0103, \u00eencruci\u015f\u00e2ndu-se cu st\u00e2rpitura grecului modern, care e tot at\u00e2t de \u015firet, dar mai corupt dec\u00e2t evreul de r\u00e2nd. Prin urmare clasa \u00eenalt\u0103 a societ\u0103\u0163ii noastre, care luase de la grecul constantinopolitan toat\u0103 lenea, tot bizantinismul, se las\u0103 u\u015for \u00een\u0103du\u015fit\u0103 de ciocoimea ei, de foastele ei slugi, cari, f\u0103r\u0103 nici o munc\u0103 meritoas\u0103 pentru societate, se urc\u0103 repede \u00een locul vechei aristocra\u0163ii, ce dedese a\u015fa de tare \u00eend\u0103r\u0103t. Se va g\u0103si c\u0103 lenea este caracteristic\u0103 rom\u00e2nului\u201dridicat\u201d, pentru c\u0103 s’au \u015fi ridicat din clase lene\u015fe, din privilegia\u0163i mici. R\u0103m\u00e2nea deci o singur\u0103 clas\u0103 muncitoare, din a c\u0103rii esploatare trebuia s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 toat\u0103 societatea rom\u00e2n\u0103 \u2013 \u0163\u0103ranul. Dar chiar esploatarea direct\u0103 era o munc\u0103 prea grea pentru aristocra\u0163ia fo\u015ftilor cafegii \u015fi ciubuccii, de aceea \u015fi-au introdus pretutindenea c\u00e2te un asociat activ chezaro-cr\u0103iesc \u2013 c\u00e2te un evreu. Acela\u015f proces se repeteaz\u0103 \u00eens\u0103. Precum ciocoimea au alungat pe boierii vechi din locul lor, tot astfel evreii, av\u00e2nd numai dreptul de a cump\u0103ra bunuri imobile la \u0163ar\u0103, ar lua \u00een m\u00e2ni proprietatea de mijloc, ai c\u0103rei arenda\u015fi sunt deja ast\u0103zi, iar neamul rom\u00e2nesc ar ajunge cu des\u0103v\u00e2r\u015fire proletar.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Pericolul nu este \u00een \u00eemprejurarea c\u0103 evreii ar acapara toat\u0103 proprietatea, ci \u00eentr’aceea c\u0103 ei nu sunt \u2013 nu pot fi rom\u00e2ni, precum \u00een genere nu sunt nici pot fi germani, englezi, fran\u0163uji, italiani. De ce s\u0103 ne \u00een\u015fel\u0103m de bun\u0103 voie, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 \u00eenl\u0103untrul altor na\u0163ii ei a ajuns la cutare sau cutare grad de cultur\u0103? Nu vedem azi c\u0103 sim\u0163\u0103m\u00e2ntul de ras\u0103 e mai puternic \u00een ei dec\u00e2t patriotismul, dec\u00e2t iubirea pentru na\u0163ia \u00een mijlocul c\u0103ria tr\u0103iesc?<\/strong><\/p>\n\n\n\n Nu-i vedem form\u00e2nd prin \u201dalian\u0163a izraelit\u0103\u201d o interna\u0163ional\u0103 curat ebraic\u0103, dup\u0103 a noastr\u0103 p\u0103rere mai periculoas\u0103, pentru ca mai mincinoas\u0103, dec\u00e2t cea a lucr\u0103torilor sau aceea a iezui\u0163ilor? C\u0103ci aceste dou\u0103 din urm\u0103 reprezint\u0103 un ideal \u2013 fals ideal la am\u00e2ndoi, dar av\u00e2nd fiecare partea sa etern\u0103, drag\u0103 omenirei<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n Cea dint\u00e2i se bazeaz\u0103 pe sfin\u0163enia muncii, pe convingerea cu totul dreapt\u0103 c\u0103 munca temeinic\u0103 este singura \u00eendrept\u0103\u0163ire pe acest p\u0103m\u00e2nt: dar pe da alt\u0103 parte acela\u015f ideal nu recunoa\u015fte capitalizarea muncii \u015fi \u00eennobilarea ei sub forma artei, a literaturei, a \u015ftiin\u0163ei, cari f\u0103r\u0103 acea capitalizare n’ar fi cu putin\u0163\u0103. Dac\u0103 libertatea muncii productive este motorul societ\u0103\u0163ii, s\u00e2mburele care-i d\u0103 consisten\u0163\u0103 este capitalul. \u00cemp\u0103carea \u00eentre munc\u0103 \u015fi capital va fi poate grea, este poate chiar cu neputin\u0163\u0103; dar tenden\u0163a ca atare r\u0103m\u00e2ne \u00een sine ideal\u0103, conform\u0103 cu religia cre\u015ftin\u0103 \u00een partea ei etic\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Iezuitismul pe de alt\u0103 parte consist\u0103 iar\u0103\u015fi pe-o ra\u0163ionare parte dreapt\u0103, (parte) fals\u0103. \u00centemeindu-se pe teoria, sub\u00een\u0163eleas\u0103 tacite, foarte pesimist\u0103, c\u0103 partea cea mai mare a oamenilor nu \u015ftie a face o \u00eentrebuin\u0163are dreapt\u0103 de pu\u0163inele dramuri de crieri cu cari i-a \u00eenzestrat natura, c\u0103 acea parte, l\u0103sat\u0103 \u00een voia liber\u0103 a instinctelor sale, e roab\u0103 p\u00e2ntecelui \u015fi unealt\u0103 \u00een m\u00e2inile \u015farlatanilor de tot soiul, care \u015ftiu s\u0103-i lingu\u015feasc\u0103 patimile rele, Iezuitismul a \u00eencercat a \u0163inea clasele de jos \u00eentr’un binef\u0103c\u0103tor semi\u00eentuneric, puindu-\u015fi drept \u0163int\u0103 \u2013 nu cultura min\u0163ii, c\u0103ci desperase a scoate trandafiri dintr’o buruian\u0103 rea \u015fi menit\u0103 orbirei \u2013 ci caracterul prin credin\u0163e metafizice. De aceea se va g\u0103si preste tot c\u0103 popoarele catolice sunt mai vesele \u015fi mai frumoase dec\u00e2t cele protestante, tocmai pentru c\u0103 aceast\u0103 biseric\u0103 au abstras de la cultura min\u0163ii \u015fi au avut \u00een vedere numai \u00eembl\u00e2nzirea, \u00eenfrumuse\u0163area sim\u0163imentelor prin muzic\u0103, sculptur\u0103, arhitectur\u0103, zugr\u0103vie \u015fi prin credin\u0163e care se sustr\u0103geau prin sfin\u0163enia lor de la orice controvers\u0103. Dar pre de alt\u0103 parte aceea\u015fi \u015fcoal\u0103 era fire\u015fte prigonitoarea aristocra\u0163iei spiritului, a acelor oameni seculari la cari caracterul, oricare ar fi fost, r\u0103m\u00e2nea cu totul neutralizat de enorma cantitate a creierului \u015fi cari vedeau toate lucrurile lumii \u00een deplina lor claritate. Catolicismul n’au avut talentul de a-\u015fi asocia pe ace\u015fti oameni \u2013 de aceea este \u015fi azi \u00eenc\u0103lcat de o droaie de homunculi cari, baz\u00e2ndu-se pe acele autorit\u0103\u0163i persecutate de biseric\u0103, o persecut\u0103 azi pe ea. \u015ei \u00eentr’aceasta a consistat partea fals\u0103 a ceea ce am numit iezuitism, pentru a caracteriza tendin\u0163a politic\u0103 a bisericei.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Dar ce reprezint\u0103 \u201dalian\u0163a izraelit\u0103\u201d cu filialele ei din America, Anglia, Austro-Ungaria, Fran\u0163a, Italia, Rom\u00e2nia? Se pretinde c\u0103 fiind evreii pretutindene oprima\u0163i, aceast\u0103 alian\u0163\u0103 are de scop s\u0103-i scape de opresiune.<\/strong><\/p>\n\n\n\n S\u0103 vedem ce grozav de oprima\u0163i sunt la noi.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Comer\u0163 \u015fi capitalii \u00een m\u00e2nile lor, proprietatea fonciar\u0103 urban\u0103 \u00een cea mai mare parte \u00een m\u00e2inile lor, arenzile de mo\u015fii \u00een Moldova item, pe sub m\u00e2n\u0103 tot debitul tutunului \u015fi a b\u0103uturilor spirtoase, nego\u0163 de import \u015fi export, c’un cuv\u00e2nt toate arteriile vie\u0163ii economice cari se bazeaz\u0103 pe specul\u0103. \u00cen ce consist\u0103 grozava opresiune de care se pl\u00e2ng? \u015ei, dac\u0103 se pl\u00e2ng, de ce nu aleg alte terenuri dec\u00e2t Rom\u00e2nia, alte \u0163\u0103ri unde sunt egali \u00een toate cu cet\u0103\u0163enii statului? De ce nu Austria, Fran\u0163a, Germania \u015f.a.? De ce? Pentru c\u0103 nu exist\u0103 opresiune, pentru c\u0103 nu exist\u0103 persecu\u0163ie, \u2013 iar drepturile c\u00eete nu le au, nici nu le merit\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Ei singuri, cu totul deosebi\u0163i \u015fi av\u00e2nd tenden\u0163e deosebite de popor, vorbind \u00een familii limba german\u0103, abona\u0163i la ziare du\u015fmane nou\u0103 \u015fi hr\u0103nind \u00eemprotiva noastr\u0103 un spirit du\u015fm\u0103nesc \u015fi cuceritor, ei singuri nu compenseaz\u0103 \u00eentru nimic munca poporului care-i sus\u0163ine. Apoi sunt totdeauna o arm\u0103 a str\u0103inilor \u00een contra noastr\u0103. P\u00e2n\u0103 \u015fi ungarii \u2013 care numa’n gropi nu dau de cumin\u0163i \u2013 \u00ee\u015fi \u00eenchipuiau \u00eentr’un r\u00e2nd o st\u0103p\u00e2nire a Moldovei prin evrei \u015fi ceang\u0103i, pentru c\u0103 \u015ftiau c\u0103 evreul s’ar asocia cu ori\u015ficine \u00eemprotiva poporului rom\u00e2nesc.<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u015ei ast\u0103zi, c\u00e2nd poate existen\u0163a noastr\u0103 e \u00een joc, c\u00e2nd ni se disput\u0103 drepturi seculare, emanate din capitula\u0163iile lumina\u0163ilor Domni ai acestor \u0163\u0103ri, tot ei \u015fi prin uneltirea \u201ealian\u0163ilor\u201e ni \u00eengreuiaz\u0103 pozi\u0163ia, trec\u00e2nd peste capetele noastre, cer\u00e2nd drepturi de la str\u0103ini, de la du\u015fmanii no\u015ftri chiar.<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u015etiu d-nealor ce i-ar a\u015ftepta \u00een Germania pentr’o asemenea fapt\u0103, pentru gravura din \u201dMonde illustr\u00e9, pentru articolul mincinos din \u201dPesther-Lloyd\u201d, pentru apel\u0103rile la str\u0103ini \u00een trebile interne ale \u0163\u0103rii? Munca silnic\u0103 sau \u00eenchisoarea.<\/strong><\/p>\n\n\n\n De aceea vom rezuma judecata \u00een forma unui fetva al \u015feicului-\u00fcl-Islam zic\u00e2nd<\/strong>:<\/p>\n\n\n\n Legea zice c\u0103 cine conspir\u0103 cu str\u0103inii \u00een contra institu\u0163iilor \u0163\u0103rii \u015fi a poporului \u00een mijlocul c\u0103ruia tr\u0103ie\u015fte este un tr\u0103d\u0103tor.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Merit\u0103 un tr\u0103d\u0103tor drepturi?<\/strong><\/p>\n\n\n\n Nu.<\/strong><\/p>\n\n\n\n – III –<\/strong><\/p>\n\n\n\n Sub titlul \u201e\u00eenchipuitele persecu\u0163iuni \u00een contra evreilor\u201d\u201eRom\u00e2nul\u201d public\u0103 dou\u0103 adrese, una a delega\u0163ilor societ\u0103\u0163ii \u201dRom\u00e2nizarea\u201e, alta semnat\u0103 de vro 20 de persoane, prin cari se desmint \u015ftirile aduse de ziarele str\u0103ine.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Pentru noi cea dent\u00e2i e mai important\u0103, c\u0103ci ni arat\u0103 singura cale pe care evreii vor putea s’ajung\u0103 la egalitate cu cet\u0103\u0163enii statului rom\u00e2n. Numai vorbind \u00een familie limba rom\u00e2neasc\u0103, numai \u00eencruci\u015f\u00e2ndu-se prin c\u0103s\u0103torii interconfesionale cu rom\u00e2nii vor putea deveni cu vremea ajut\u0103tori \u00eentru purtarea sarcinei de cultur\u0103 a \u0163\u0103rii rom\u00e2ne\u015fti, numai atunci vor intra \u00een conmembra\u0163iunea social\u0103 a rom\u00e2nilor \u015fi se vor preface \u00een trup din trupul nostru. P\u00e2n\u0103 atunci \u00eens\u0103 na\u0163ia \u00eei va sim\u0163i ca pe ceva str\u0103in \u00een corpul ei, ca pe un parazit care usuc\u0103 m\u0103duva str\u0103vechiului stejar.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Ad\u0103ogim din nou c\u0103 ni pare r\u0103u de acei relativ pu\u0163ini, chiar dac\u0103 s’ar compune din 2-3000, cari s’au identificat cu aceast\u0103 \u0163ar\u0103, \u015fi totu\u015fi trebuie s\u0103 se vad\u0103 \u00een acelea\u015fi condi\u0163ii de drept public cu imigran\u0163ii mai proaspe\u0163i; ne pare r\u0103u de \u201eevreii spanioli\u201d, cari n’au nimic comun cu cei poloni, \u2013 dar fiecare poate pricepe c\u0103 \u00eentr’o armie str\u0103in\u0103 care se apropie de noi nimeni nu va c\u0103uta s\u0103 deosebeasc\u0103 pe pu\u0163inii amici, ce i-ar putea avea \u00een acea armie. \u015ei evreii sunt o armie economic\u0103, o ras\u0103 de asocia\u0163i naturali contra a tot ce nu e evreu.<\/strong><\/p>\n\n\n\n A doua adres\u0103 spune adev\u0103rul, c\u0103 evreii tr\u0103iesc \u00een Rom\u00e2nia f\u0103r\u0103 a li se cauza nici cel mai mic r\u0103u, c\u0103ci nu pot fi numite rele dec\u00e2t cele pozitive, iar nicidecum restric\u0163iuni despre cari fiecine \u015ftie c\u0103 constituiesc singurul \u201dmodus vivendi\u201d ce-l putem avea deocamdat\u0103 cu semin\u0163ia evreiasc\u0103. Dar aceast\u0103 adres\u0103 \u2013 o \u015ftim bine \u2013 nu va c\u0103p\u0103ta niciodat\u0103 isc\u0103liturile mai tuturor coreligionarilor din Rom\u00e2nia. Aceasta e o fraz\u0103 ca multe altele din ziarele noastre, cari \u015fi ele vorbesc \u00eentruna de na\u0163ie, de voin\u0163a na\u0163ional\u0103, pe c\u00e2nd fiecine \u015ftie \u00een fundul sufletului s\u0103u c\u0103 na\u0163ia rom\u00e2nesc\u0103, cumu-i ea, nici n’au ajuns s\u0103-\u015fi deschid\u0103 fiin\u0163a sa la soare, ci, esploatat\u0103 de oameni \u015fi de \u00eemprejur\u0103ri, sus\u0163ine cu sudoarea-i tot aparatul netrebnic al formelor str\u0103ine de cultur\u0103 introduse prin numeroasa clas\u0103 de proletari ai condeiului cari, \u00eembr\u0103c\u00e2ndu-se \u00een ele f\u0103r\u0103 s\u0103 le \u015ftie \u00een\u0163elesul, \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte p\u00e2nea de toate zilele pe care n’ar putea-o g\u0103si prin munc\u0103, c\u0103ci nu vrea s\u0103 munceasc\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n MIHAI EMINESCU, OPERA POLITIC\u0102, 1870 \u2013 1877 (9 Ianuarie 1877 – Evreii \u015fi conferin\u021ba)<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" O semin\u0163ie care c\u00e2\u015ftig\u0103 toate drepturile f\u0103r\u0103 sacrificii \u015fi munc\u0103 e cea evreiasc\u0103. La orice popor drepturile publice \u015fi private au fost rezultatul unei munci seculare \u015fi a unor sacrificii \u00eensemnate. Dac\u0103 exista aristocra\u0163ia, cu prerogative deosebite, acestea erau compenza\u0163ia muncii r\u0103zboinice; dac\u0103 \u0163\u0103ranii, cari pretutindenea au fost aservi\u0163i, au izbutit \u00een urm\u0103 a se […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2},"jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[9,10],"tags":[],"class_list":["post-7099","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-la-ordinea-zilei","category-restituiri"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OAmB-1Qv","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7099","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7099"}],"version-history":[{"count":12,"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7099\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7114,"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7099\/revisions\/7114"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7099"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7099"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7099"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}