{"id":5079,"date":"2023-11-27T16:44:47","date_gmt":"2023-11-27T16:44:47","guid":{"rendered":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/?p=5079"},"modified":"2025-11-03T15:12:15","modified_gmt":"2025-11-03T15:12:15","slug":"restituiri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/?p=5079","title":{"rendered":"Revista\u00a0P\u0103m\u00e2ntul Str\u0103mo\u0219esc"},"content":{"rendered":"\n

R E S T I T U I R I :<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

SELEC\u021aII<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Anul II, Nr, 2, 15 Ianuarie 1928<\/p>\n\n\n\n

Legiunea \u201eARHANGHELUL MIHAIL\u201d pentru ap\u0103rarea p\u0103m\u00e2ntului str\u0103mo\u015fesc.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Sec\u0163iunea IV-a Interna\u0163ional\u0103.<\/strong> Subsec\u0163iunea pentru propaganda \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n\n\n\n

Sediul Central: IA\u015eI, C\u0103minul Cultural Cre\u015ftin<\/strong> (Rom\u00e2nia).<\/p>\n\n\n\n

Memoriu informativ<\/strong> asupra raporturilor dintre Rom\u00e2nii \u015fi Jidanii din Rom\u00e2nia.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

     \u00cen urma ultimelor tulbur\u0103ri anti-semite din Rom\u00e2nia, presa jidoveasc\u0103 din \u00eentreaga lume a desl\u0103n\u021buit o campanie de prigonire \u00een contra Rom\u00e2nilor.<\/p>\n\n\n\n

     Organiza\u0163ia noastr\u0103 tinereasc\u0103 \u0163ine de a sa datorie ca, prin acest scurt memoriu, s\u0103 arate organiza\u0163iilor anti-semite din toate \u021b\u0103rile adev\u0103rata situa\u021bie a Rom\u00e2nilor \u015fi a Jidanilor din Rom\u00e2nia. Din cunoa\u015fterea \u015fi examinarea obiectiv\u0103 a acestei situa\u021biuni, to\u021bi oamenii de bine din lume vor putea \u00een\u021belege \u015fi judeca cauzele conilictelor de azi dintre Rom\u00e2ni \u015fi Jidani, iar doritorii de pace \u015fi amicii Jidanilor vor putea \u00een\u021belege modul \u00een care aceste conflicte ar putea fi \u00eenl\u0103turate pe viitor.<\/p>\n\n\n\n\n\n\n\n

Rom\u00e2nii \u015fi Jidanii.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Dou\u0103 popoare deosebite, care tr\u0103esc pe acela\u0219 teritoriu.<\/p>\n\n\n\n

     1. Rom\u00e2nii.<\/strong> Tr\u0103iesc \u00eentre Nistru \u015fi Tisa, Ceremu\u015f, Dun\u0103re \u0219i Marea-Neagr\u0103, de mii de ani. Origina lor, ca ras\u0103, dup\u0103 Daci, Traci, Pelasgi (5000 de ani \u00eenainte de Christos), se pierde \u00een negura vremilor. \u00cen timp ce multe neamuri din jur au venit c\u00e2ndva, a\u0219ez\u00e2ndu-se pe locurile pe cari azi le st\u0103p\u00e2nesc, Rom\u00e2nii n’au venit de nic\u0103iri, ei s’au n\u0103scut aici odat\u0103 cu brazii \u0219i cu stejarii. De atunci \u015fi p\u00e2n\u0103 azi ei au muncit p\u0103m\u00e2ntul acesta, tr\u0103g\u00e2nd cea dint\u00e2i brazd\u0103, ei l-au transformat din s\u0103lbatec \u00een p\u0103m\u00e2nt de cultur\u0103, ei l-au ap\u0103rat \u00een curs de multe veacuri, prin necurmate lupte \u015fi imense suferin\u021be. \u00cen ceasurile de furtun\u0103 ei nu l-au p\u0103r\u0103sit, pentru-c\u0103 aveau ca lozinc\u0103: \u201eubi Patria, ibi bene.\u201c<\/em><\/p>\n\n\n\n

     \u015ei dup\u0103-ce astfel au rezistat tuturor n\u0103v\u0103lirilor barbare \u015fi domina\u0163iei altor neamuri, azi au ajuns la \u00eendeplinirea aspira\u021biilor lor naturale \u015fi legitime: unirea sub un singur steag, \u00eentr’o singur\u0103 \u021bar\u0103 a Rom\u00e2nilor de pretutindeni.<\/p>\n\n\n\n

     2. Jidanii.<\/strong> De pe la 1829 (\u00een urma tratatului dela Adrianopol dintre Ru\u015fi \u015fi Turci, prin care se l\u0103sa libertatea de exploatare a solului rom\u00e2nesc), un popor str\u0103in, cu totul deosebit, nestabil, vagabond, nemuncitor de p\u0103m\u00e2nt, fricos \u015fi la\u015f \u00een timp de r\u0103zboi, av\u00e2nd ca lozinc\u0103: \u201eubi bene, ibi Patria\u201c,<\/em> a \u00eencepul s\u0103 emigreze \u00een \u0163\u0103rile rom\u00e2ne. Mai \u00eenainte de aceast\u0103 dat\u0103, num\u0103rul lor era foarte restr\u00e2ns. Ei nu veneau pentru c\u0103:<\/p>\n\n\n\n

     1. Teritorul Rom\u00e2niei era teatrul unor fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri continui, \u00eencep\u00e2nd \u00eenc\u0103 de prin secolul al III-lea, cu n\u0103v\u0103lirile barbarilor \u015fi continu\u00e2nd cu st\u0103p\u00e2nirea turceasc\u0103 \u015fi cu necurmatele lupte dintre Rom\u00e2ni, Ru\u0219i \u015fi Turci. Teritoriul Rom\u00e2niei era un teatru de r\u0103zboi, complectamente nepotrivit singurului mod de activitate al Jidanilor, din toate timpurile: comer\u021bul.<\/p>\n\n\n\n

     2. Exploatarea teritoriului Rom\u00e2niei era interzis\u0103 de c\u0103tre st\u0103p\u00e2nirea furceasc\u0103. Libertatea acestei exploat\u0103ri a venit abia prin tratatul Ruso-Turc dela Adrianopol din 1829.<\/p>\n\n\n\n

     \u00cenc\u00e2t dela aceast\u0103 dat\u0103, num\u0103rul lor \u00eencepe s\u0103 creasc\u0103. De unde la 1821 nu existau<\/p>\n\n\n\n

\u00een Bucure\u015fti dec\u00e2t 150 familii jidove\u0219ti, ast\u0103zi dup\u0103 o sut\u0103 de ani, avem \u00een acela\u0219 Bucure\u0219ti peste 200.000 de Jidani.<\/em><\/p>\n\n\n\n

      \u015ei de unde \u00een toat\u0103 Moldova, la 1829, aveam numai vre-o 30.000 de Jidani, pe la 1833, adec\u0103 abia dup\u0103 4 ani, num\u0103rul lor se dubleaz\u0103. Iar \u00een timpul Domniei lui Mihalache Sturza<\/em> (1848), num\u0103rul lor cre\u0219te mereu ajung\u00e2nd \u00een zilele noastre la \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toarea cifr\u0103 de 2,000.000<\/em> \u00een toat\u0103 \u0163ara, la o popula\u0163ie de 12 milioane de Rom\u00e2ni.<\/p>\n\n\n\n

     Ne g\u0103sim a\u0219adar \u00een fa\u021ba unei invazii str\u0103ine cu tendin\u021b\u0103 ferm\u0103 de a \u00eenlocui elementul indigen \u0219i de a transforma Rom\u00e2nia \u00eentr’o Palestin\u0103. Care popor din lume, fie el chiar pe cea din urm\u0103 treapt\u0103 a civiliza\u0163iei, ar putea r\u0103m\u00e2nea nep\u0103s\u0103tor \u00een fa\u021ba unui asemenea fapt?<\/p>\n\n\n\n

Rezisten\u021ba legal\u0103 a Rom\u00e2nilor.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

     Rom\u00e2nii au primit pe ace\u0219ti musafiri cu mult\u0103 bun\u0103voin\u021b\u0103. Le-au acordat g\u0103zduire \u015fi au \u00eemp\u0103r\u021bit din s\u0103r\u0103cia lor cu d\u00e2n\u015fii. Ei \u00eens\u0103, v\u0103z\u00e2nd bun\u0103voin\u021ba unui neam primitor \u0219i-au zis, dup\u0103 cum ne spune marele scriitor rom\u00e2n Eliade R\u0103dulescu<\/em>:<\/p>\n\n\n\n

     \u201eIat\u0103 \u0163ara promis\u0103: nimic mai facil \u015fi mai pl\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 facem din Rom\u00e2nia o Iudee. Coreligionarii no\u015ftri au cuprins meseriile \u00eentinz\u00e2ndu-se \u00een toate unghiurile \u0163\u0103rii. S\u0103 cuprindem \u015fi p\u0103m\u00e2nturile acestei \u0163\u0103ri, for\u021b\u00e2nd pe indigeni a ni le vinde. S’a desfiin\u0163at boeria p\u0103m\u00e2ntenilor; \u015fi Rom\u00e2nii s\u0103 devie servii no\u015ftri. La fapt\u0103! Acum e timpul. S\u0103 d\u0103m, s\u0103 lovim \u015fi s\u0103 \u0163ip\u0103m tot noi\u201c.<\/p>\n\n\n\n

(Eliade R\u0103dulescu. \u2014 Echilibrul \u00eentre antiteze vol. II. pag. 321).<\/p>\n\n\n\n

     <\/strong>Dar dela un timp Rom\u00e2nii au sim\u0163it c\u0103 umilul cer\u015fetor de eri, tinde s\u0103 devin\u0103 st\u0103p\u00e2nul obraznic al \u0163\u0103rii \u0219i tiranul f\u0103r\u0103 scrupul al neamului b\u0103\u0219tina\u0219.<\/p>\n\n\n\n

     \u00cen fa\u0163a acestei situa\u0163ii, Rom\u00e2nii aveau datoria s\u0103-\u0219i apere na\u021bionalitatea lor. \u0218i au f\u0103cut-o pe cale legal\u0103, \u00eencerc\u00e2nd oprirea invaziei mereu cresc\u00e2nde, prin anumite legi.    A\u015fa bun\u0103oar\u0103 prin constitu\u021bia dela 1866 Jidanii nu puteau c\u0103p\u0103ta drepturi de cet\u0103\u0163eni dec\u00e2t individual \u0219i \u00een urma unor servicii reale aduse patriei.<\/p>\n\n\n\n

     De atunci \u015fi p\u00e2n\u0103 dup\u0103 r\u0103zboiul mondial, prin interven\u0163ii \u015fi presiuni interna\u0163ionale, au c\u0103utat s\u0103 ob\u021bin\u0103 cet\u0103\u0163enia rom\u00e2n\u0103 \u00een mass\u0103 \u015fi dreptul de a se ocupa de via\u021ba politic\u0103 a \u021b\u0103rii \u015fi a dispune de destinele neamului rom\u00e2nesc. Rom\u00e2nii au rezistat.<\/p>\n\n\n\n

     Dup\u0103 r\u0103zboi \u00eens\u0103 for\u021ba interna\u0163ional\u0103 a jidanilor a impus Rom\u00e2niei, prin tratatul dela St. Germain (art. 11, clauza minorit\u0103\u0163ilor), acordarea \u00een mass\u0103 a drepturilor politice pentru Jidani.<\/p>\n\n\n\n

     Aceast\u0103 clauz\u0103 sugerat\u0103 \u0219i impus\u0103 pre\u015fedintelui Wilson de c\u0103tr\u0103 alian\u021ba interna\u0163ional\u0103 jidoveasc\u0103, prin intermediul Jidanilor din America, este \u00een special pentru Rom\u00e2ni sinonim\u0103 cu moartea poporului rom\u00e2nesc. C\u0103ci de unde p\u00e2n\u0103 acum Jidanii ocupau numai comer\u021bul rom\u00e2nesc, lu\u00e2ndu-l prin fraud\u0103, coali\u0163ii infame \u015fi lips\u0103 de ori-ce moral\u0103, de azi \u00eenainte ei se \u00eendreapt\u0103: categoric c\u0103tre ocuparea fr\u00e2nelor de direc\u021bie ale statului rom\u00e2nesc.<\/p>\n\n\n\n

     Din aceast\u0103 situa\u0163ie ei vor facilita colonizarea Rom\u00e2niei de c\u0103tre Jidani \u015fi vor deveni st\u0103p\u00e2nii \u015fi exploatatorii nemilo\u0219i a 12 milioane de \u021b\u0103rani rom\u00e2ni.<\/p>\n\n\n\n

     Na\u021biunea rom\u00e2n\u0103, \u00eempiedecat\u0103 \u00een libera sa desvoltare, va c\u0103dea \u00een stare de sclavie.<\/p>\n\n\n\n

     Aceasta este cea mai sfruntat\u0103 \u00eenfr\u00e2ngere a principiului na\u021bionalit\u0103\u021bilor.<\/em> \u015ei \u00eensemneaz\u0103 totodat\u0103 \u0219i c\u0103derea definitiv\u0103 a formulei juridice, prin care Jidanii \u015fi-au c\u00e2\u015ftigat situa\u021bia de azi: \u201eDrepturile minorit\u0103\u021bilor.\u201c<\/em> C\u0103ci prin \u201eminoritate\u201c se \u00een\u021belege \u201eceva mai mic\u201c, subordonare fa\u021b\u0103 de \u201emajoritate\u201c. \u00cen nici un caz drepturile minorit\u0103\u021bilor nu pot \u00eensemna subordonarea \u015fi impilarea majorit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, de c\u0103tre o minoritate str\u0103in\u0103. .<\/p>\n\n\n\n

Statistica.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

     Dar s\u0103 l\u0103s\u0103m s\u0103 vorbeasc\u0103 ciirele; ele fiind dovada de ne\u00eenl\u0103turat a afirma\u021biilor noastre.<\/p>\n\n\n\n

  Popula\u0163ia total\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een 1919 (la un loc cu celelalte minorit\u0103\u0163i) … 16.943.000. Dintre ace\u015ftia Jidani declara\u0163i 1,590.000.<\/p>\n\n\n\n

(Studiu statistic datorit dlui Emil Vasiliu: \u201eSitua\u0163ia Demogratic\u0103 a Rom\u00e2niei\u201c edit.<\/p>\n\n\n\n

Cartea Rom\u00e2neasc\u0103. Cluj 1923.)<\/p>\n\n\n\n

     De notat:<\/em> Am zis Jidani declara\u0163i, deoarece conform unui vechiu obiceiu, cunoscut de altfel \u00een toate \u021b\u0103rile, ei se sustrag statisticilor, deghiz\u00e2ndu-se sub pretextul de a fi Unguri, Ru\u0219i, etc. f\u0103r\u0103 religie.<\/p>\n\n\n\n

     \u00cen al doilea r\u00e2nd de notat e faptul, c\u0103 aceste date statistice sunt din 1919. \u00cens\u0103 dup\u0103 aceast\u0103 dat\u0103 Rom\u00e2nia a fost expus\u0103 unei noui invazii jidove\u015fti. \u00cenc\u00e2t num\u0103rul real se g\u0103se\u015fte \u00een jurul a dou\u0103 milioane.<\/em><\/p>\n\n\n\n

     Aceast\u0103 popula\u0163ie de 2 milioane nu este risipit\u0103 printre Rom\u00e2ni pe \u00eentreaga \u00eentindere a \u021b\u0103rii, ci este a\u015fezat\u0103 \u00een ora\u015fe, form\u00e2nd o mass\u0103 compact\u0103.<\/p>\n\n\n\n

     Astfel: c\u0103 ora\u015fele Rom\u00e2niei con\u0163in: 35%, Rom\u00e2ni, 46%; Jidani, 19% al\u0163i str\u0103ini,<\/em> totalul popula\u0163iei urbane fiind socotit la 4,100.000.<\/em><\/p>\n\n\n\n

     Situa\u021bia comer\u021bului rom\u00e2nesc<\/strong> numai \u00een 3 jude\u0163e din Moldova:<\/p>\n\n\n\n

Curs de econ. Politic\u0103 de A. C. Cuza, la\u015fi 1\/IV 1905.<\/p>\n\n\n\n

Jude\u021bele:<\/td>Total:<\/td>Rom\u00e2ni:<\/td>Str\u0103ini:<\/td>Jidani:<\/td><\/tr>
Boto\u0219ani<\/td>3624<\/td>734<\/td>171<\/td>2359<\/td><\/tr>
Dorohoi<\/td>3010<\/td>691<\/td>92<\/td>2227<\/td><\/tr>
Suceava<\/td>1909<\/td>539<\/td>101<\/td>1269<\/td><\/tr>
Total<\/td>8183<\/td>1959<\/td>354<\/td>5855<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n

     Astfel \u00een 3 jude\u0163e avem 1959<\/strong> comercian\u021bi Rom\u00e2ni \u015fi 5855<\/em><\/strong> comercian\u0163i jidani.<\/p>\n\n\n\n

      Nu mai vorbim de Basarabia, Maramure\u015f \u015fi Bucovina, unde nici nu se mai vorbe\u0219te de comercian\u0163i rom\u00e2ni.<\/p>\n\n\n\n

\u015ecolile Rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n\n\n\n

Universitatea din Cern\u0103u\u0163i (1920).<\/em><\/p>\n\n\n\n

Facultatea de Drept: Rom\u00e2ni 237<\/em><\/strong>, Jidani 547<\/em><\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Facult. de Filozofie: Rom\u00e2ni 174<\/em><\/strong>, Jidani 574<\/em><\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Universitatea din la\u015fi (1922).<\/em><\/p>\n\n\n\n

Facult. de Medicin\u0103: Rom\u00e2ni 546<\/em><\/strong>, Jidani 831<\/em><\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Facult. de Farmacie: Rom\u00e2ni 97<\/em><\/strong>, Jidani 299<\/em><\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Liceele din Basarabia (1920).<\/em><\/p>\n\n\n\n

Rom\u00e2ni \u0219i Ru\u0219i 1514<\/em><\/strong>, Jidani 6302<\/em><\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

\u0218colile mixte din Basarabia.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Rom\u00e2ni \u015fi Ru\u015fi 696<\/em><\/strong>, Jidani 1351<\/em><\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

      (Situa\u0163ia Demogratic\u0103 a Rom\u00e2niei: Em. Vasiliu. Ed. Cartea Rom\u00e2neasc\u0103 1923 Cluj) (\u00centr\u2019un studiu documentat vom continua ulterior cu datele statistice asupra situa\u0163iei din Rom\u00e2nia).<\/p>\n\n\n\n

Reac\u0163iunea Rom\u00e2nilor.<\/p>\n\n\n\n

     \u00cen fa\u0163a acestei situa\u0163ii nou create, \u00een urma tratatului dela St. Germain, cea dint\u00e2i reac\u021biune s’a produs \u00een r\u00e2ndul tineretului Universitar, care-\u015fi vedea periclitat viitorul s\u0103u \u0219i viitorul \u00eensu\u0219i al na\u0163iei.<\/p>\n\n\n\n

     <\/strong>\u00cen urma mi\u015fc\u0103rii tineretului, s’au trezit massele populare, care s’au organizat \u00een Liga Ap\u0103r\u0103rii Na\u0163ionale Cre\u015ftine,<\/em> av\u00e2nd scopul definit \u00een \u00eens\u0103\u0219i denumirea sa: ap\u0103rarea na\u0163iei \u015fi a religiei cre\u0219tine, ambele amenin\u021bate cu distrugerea.<\/p>\n\n\n\n

     \u00cen sf\u00e2r\u0219it, \u00een ultimul timp, apare cu sabia de foc \u201eLegiunea. Arhanghelul Mihail\u201c.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Ce au cerut aceste organiza\u021bii?<\/p>\n\n\n\n

     Ele au cerut \u00een mod pa\u0219nic m\u0103suri de ap\u0103rare \u00een contra invaziei jidove\u015fti, m\u0103suri legale de ap\u0103rare a culturii rom\u00e2ne\u0219ti \u015fi a na\u021biunii \u00een contra unei domina\u0163ii \u015fi tiranii str\u0103ine.<\/p>\n\n\n\n

     M\u0103suri de ap\u0103rare a grani\u0163elor.<\/p>\n\n\n\n

     Scoaterea jidanilor din armat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

     Protec\u0163ia comer\u021bului rom\u00e2nesc \u00een fa\u021ba coali\u021biei infame jidove\u0219ti,<\/p>\n\n\n\n

     M\u0103suri legale \u015fi pa\u015fnice preg\u0103titoare a rezolv\u0103rii problemei jidove\u0219ti etc. etc.<\/p>\n\n\n\n

     \u00cen sf\u00e2r\u015fit printre aceste m\u0103suri se afl\u0103 \u015fi a\u015fa zisa \u201ebarbara\u201c lege a lui \u201eNumerus Clausus\u201c<\/em>. Aceast\u0103 lege \u00eensemneaz\u0103 limitarea \u00een \u015fcoli a num\u0103rului jidanilor \u00een m\u0103sura propor\u0163iei existente \u00eentre popula\u0163ia total\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u015fi popula\u0163ia total\u0103 jidoveasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

     F\u0103r\u0103 aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 de ap\u0103rare, Jidanii cari se g\u0103sesc azi \u00een Universit\u0103\u0163i \u00een propor\u0163ie de 70\u201475 \u0219i chiar de 80%, vor deveni clasa conduc\u0103toare a na\u0163iunii rom\u00e2ne, ceiace este o absurditate c\u0103ci este absurd ca o na\u021bie s\u0103-\u015fi creieze conduc\u0103tori sir\u0103ini \u00een Universit\u0103\u021bile sale<\/em>, dup\u0103 cum spune Prof. A. C. Cuza.<\/p>\n\n\n\n

     Dar iat\u0103 ce spune nu un om din \u201es\u0103lbateca\u201c Rom\u00e2nie, ci un american Morris Gray<\/em> absolvent al Universit\u0103\u0163ii din Harvard, promo\u021bia 1906, \u00een Harvard Bulletin<\/em> (reprodus \u00een \u201eLa Vieille France\u201c<\/em> Nr. 323 din 12 Aprilie 1923 \u015fi \u00een bro\u015fura \u201eNumerus Clausus\u201c de A. C. Cuza pag. 10):<\/p>\n\n\n\n

     \u201eMai \u00eent\u00e2i care este func\u0163ia unei universit\u0103\u0163i ? Cari sunt datoriile ei?<\/p>\n\n\n\n

     \u201eDac\u0103 datoria ei este o datorie c\u0103tre individ<\/strong><\/em>, admiterea trebue s\u0103 fie bazat\u0103 \u00een mod franc \u015fi manifest pe principiul democratic; orice candidat trebue s\u0103 fie admis cu condi\u0163ia s\u0103-\u015fi treac\u0103 examenele de intrare \u015fi s\u0103-\u015fi pl\u0103teasc\u0103 primul termen al redeven\u0163elor \u015fcolare… \u201c<\/p>\n\n\n\n

     Dac\u0103 \u00eens\u0103 datoria Universit\u0103\u0163ii este datorie c\u0103tre na\u021bie<\/strong><\/em>, atitudinea ei \u00een ce prive\u015fte admiterea studen\u0163ilor trebue s\u0103 fie bazat\u0103 \u00een chip firesc pe un principiu deosebit.<\/p>\n\n\n\n

     Dup\u0103 p\u0103rerea mea, datoria unei Universit\u0103\u0163i este necontestat o datorie c\u0103tre na\u021bie.<\/em> \u0218i func\u021biunea sa este de a forma oameni \u00een diferite domenii ale g\u00e2ndirii, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t o parte din ei, cel pu\u0163in, s\u0103 poat\u0103 deveni \u015fefi \u00een domeniile lor respective \u015fi s\u0103 fac\u0103 servicii na\u0163iunii\u201c.<\/p>\n\n\n\n

     F\u0103r\u0103 acest \u201eNumerus clausus\u201c Universit\u0103\u021bile rom\u00e2ne\u0219ti vor scoate conduc\u0103tori jidani pentru na\u021biunea rom\u00e2n\u0103, ceeace este inadmisibil.<\/p>\n\n\n\n

Atitudinea guvernelor.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

     \u00cen fa\u021ba presiunii interna\u0163ionale, guvernele nu \u00eendr\u0103znesc a lua m\u0103suri. Toate cerin\u021bele legale ale na\u0163iunii rom\u00e2ne au fost nesocotite. A\u015fa c\u0103 azi guvernele pe aceast\u0103 tem\u0103 se g\u0103sesc \u00een conilict cu interesele vitale ale na\u0163iei.<\/p>\n\n\n\n

     Na\u0163ia, v\u0103z\u00e2ndu-se amenin\u021bat\u0103 \u00een existen\u021ba ei \u0219i v\u0103z\u00e2ndu-i-se \u00eenchise toate c\u0103ile legale \u015fi pa\u0219nice de protec\u0163ie, se mi\u015fc\u0103 \u00een mod natural \u00een direc\u0163ia ap\u0103r\u0103rii brutale violente<\/em>, \u00eempins\u0103 de instinctul vie\u0163ii. \u015ei e natural s\u0103 fie a\u0219a, c\u0103ci atunci c\u00e2nd raporturile de lege \u00eenceteaz\u0103, infervin raporturile de for\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

     Cele \u00eent\u00e2mplate la Oradea-Mare<\/em> \u00een ultimul timp cu ocazia Congresului studen\u021besc, nu sunt dec\u00e2t \u00eenceputul ap\u0103r\u0103rii instinctive a unei na\u0163ii lipsite de orice protec\u0163ie legal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

     Conflicte mai cumplite se \u00eentrez\u0103resc \u00een viitor.<\/p>\n\n\n\n

Cine poart<\/strong>\u0103<\/strong> r<\/strong>\u0103<\/strong>spunderea.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

     Jidovimea din lume poart\u0103 r\u0103spunderea celor \u00eent\u00e2mplate \u015fi celor ce se vor mai \u00eent\u00e2mpla. \u00centr’un secol de lumin\u0103 \u015fi de libertate a na\u0163iilor, Rom\u00e2nii nu vor consim\u021bi s\u0103 piar\u0103 \u00een \u021bara lor sugruma\u0163i de c\u0103tr\u0103 tiranica st\u0103p\u00e2nire a str\u0103inului.<\/p>\n\n\n\n

     Dac\u0103 Fran\u0163a acum un secol n’a putut admite tirania fra\u0163ilor de s\u00e2nge, cum ar putea ast\u0103zi cineva s\u0103 ne cear\u0103 nou\u0103 a admite tirania unui neam str\u0103in.<\/p>\n\n\n\n

     R\u0103spunderea nu vor avea-o Rom\u00e2nii, ci aceia cari violenteaz\u0103 ordinea na\u0163ional\u0103 a lumii.<\/p>\n\n\n\n

Ce se poate face?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

     P\u00e2n\u0103 la rezolvarea definitiv\u0103 a problemei trebuesc luate de urgen\u0163\u0103 m\u0103suri legale, \u00een sensul cererilor formulate mai sus, de c\u0103tre guverne ne\u00eempedecate<\/em> de o presiune interna\u0163ional\u0103, pentru a se asigura Rom\u00e2nilor libera desvoltare<\/em> a individualit\u0103\u0163ii lor na\u0163ionale, pe teritoriul pe care tr\u0103esc de veacuri.<\/p>\n\n\n\n

Rezolvarea definitiv<\/strong>\u0103<\/strong> a problemei jidove<\/strong>\u015f<\/strong>ti.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

     M\u0103surile de mai sus nu sunt dec\u00e2t tranzitorii. O rezolvare radical\u0103 \u015fi definitiv\u0103 nu poate fi dec\u00e2t \u00eenl\u0103tur\u00e2ndu-se cauzele.<\/p>\n\n\n\n

\u00cenc\u0103lcarea legii naturale a teritoriului.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Existen\u0163a nefireasc\u0103 a Jidanilor \u00een mijlocul celorlalte na\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

     Omenirea \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een na\u0163ii tr\u0103e\u015fte pe teritorii distincte. Aceste teritorii na\u0163iile le muncesc cu bra\u021bele lor, le ap\u0103r\u0103 cu s\u00e2ngele lor. Ele sunt \u00eens\u0103\u015fi baza lor de existen\u021b\u0103. Pe ele \u00ee\u0219i desvolt\u0103 prin munc\u0103 cinstit\u0103 civiliza\u0163ia proprie, contribuind astfel cu aportul lor la civiliza\u0163ia lumii.<\/p>\n\n\n\n

     Jidanii:<\/em><\/strong> au \u00eenc\u0103lcat aceast\u0103 lege natural\u0103 a teritoriului. Ei nu tr\u0103iesc pe un teritoriu deosebit ci pe teritoriul altor neamuri \u00een chip parazitar ne av\u00e2nd clas\u0103 muncitoare de p\u0103m\u00e2nt \u015fi exploat\u00e2ndu-le neomenos.<\/p>\n\n\n\n

     Rezolvarea definitiv\u0103 st\u0103 \u00een \u00eenl\u0103turarea cauzei adic\u0103 \u00eenl\u0103turarea existen\u021bei nefire\u015fti a Jidanilor<\/em> din mijlocul celorlalte na\u0163ii, prin acordarea unui teritoriu deosebit pe care s\u0103 fie for\u021ba\u0163i a tr\u0103i, a-l munci, a-l ap\u0103ra \u015fi a-\u015fi creia civiliza\u021bie (tem\u0103 sus\u021binut\u0103 de savan\u0163i germani \u015fi francezi iar \u00een Rom\u00e2nia de Prof. Cuza).<\/p>\n\n\n\n

     Rezolvarea definitiv\u0103 a problemei jidove\u015fti st\u0103 \u00een intrarea jidanilor delicven\u0163i \u00een legalitatea natural\u0103, \u00een ordinea natural\u0103 a vie\u0163ii neamurilor.<\/p>\n\n\n\n

Caracterul interna<\/strong>\u0163<\/strong>ional al problemei!<\/strong><\/p>\n\n\n\n

     Aceast\u0103 opera\u0163ie radical\u0103 nu depinde \u00eens\u0103 numai de Rom\u00e2ni, ci de toate celelalte neamuri mai mult sau mai pu\u0163in interesate, \u015fi de Jidani<\/em>, interesa\u0163i \u015fi ei \u00een cel mai \u00eenalt grad.<\/p>\n\n\n\n

     \u201eLegiunea\u201c socote\u015fte c\u0103 ar trebui convocat\u0103 adunarea tuturor delega\u021bilor mi\u015fc\u0103rilor similare \u00eentr\u2019un congres interna\u0163ional (\u00een Rom\u00e2nia sau \u00een alt\u0103 \u021bar\u0103) pentru a aviza asupra m\u0103surilor ce trebuesc luate \u00een aceast\u0103 chestiune.<\/p>\n\n\n\n

Interesul Jidanilor!<\/strong><\/p>\n\n\n\n

     De a nu se crampona \u00een situa\u021bia de acum prin \u00eenfr\u00e2ngerea evident\u0103 a sentimentului de dreptate \u015fi a legilor lumii, ci de a interveni \u00een vederea unei rezolv\u0103ri pa\u015fnice a problemei prin \u00eenl\u0103turarea cauzelor.<\/p>\n\n\n\n

     Altfel Rom\u00e2nii, v\u0103z\u00e2ndu-se \u00een fa\u021ba mor\u021bii, se vor ridica cu toat\u0103 t\u0103ria, cu toate armele \u015fi cu s\u0103lbateca desn\u0103dejde. \u015ei p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Europa va fi s\u0103 vin\u0103 la noi \u00eentru ap\u0103rarea unei cauze nedrepte<\/em>, noi vom fi rezolvat definitiv, cu armele, aceast\u0103 problem\u0103. \u00cen a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t, venind s\u0103 apere pe Jidani, ar putea s\u0103 fie pus\u0103 \u00een situa\u021bia de a nu mai avea ce ap\u0103ra.<\/p>\n\n\n\n

     Iar p\u00e2n\u0103 atunci afle lumea \u00eentreag\u0103 c\u0103 dela Nistru la Tisa este r\u0103zboi:<\/p>\n\n\n\n

     \u00centre Rom\u00e2nii b\u0103\u015ftina\u015fi \u015fi Jidanii n\u0103v\u0103litori.<\/p>\n\n\n\n

     I a \u015f i, 8 Ianuarie 1928.<\/p>\n\n\n\n

Corneliu Zelea-Codreanu, avocat<\/p>\n\n\n\n

Ion I. Mo\u0163a, avocat<\/p>\n\n\n\n

Ilie G\u00e2rnea\u0163\u0103, avocat<\/p>\n\n\n\n

Corneliu Georgescu, avocat<\/p>\n\n\n\n

Radu Mironovici \u015feful Fr\u0103\u0163iilor de cruce A. M.<\/p>\n\n\n\n

     P. S.<\/em> Acest Memoriu s’a tip\u0103rit \u00een limba francez\u0103, german\u0103 \u015fi italian\u0103 \u015fi s’a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een toat\u0103 lumea. Va fi urmat de un studiu am\u0103nun\u0163it asupra problemei jidove\u0219ti din Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n

Suspendarea dela Catedr\u0103 a P\u0103rintelui Titus M\u0103lai.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Revista P\u0103m\u00e2ntul Str\u0103mo\u0219esc<\/em>. Anul II, Nr, 2, 15 Ianuarie 1928<\/p>\n\n\n\n

     V\u0103 pute\u0163i \u00eenchipui ce-ar fi fost dac\u0103 guvernul rom\u00e2nesc ar fi \u00eendr\u0103znit s\u0103 suspende pe un rabin dela o catedr\u0103 a sa jidoveasc\u0103 pentru-c\u0103 ar fi a\u021b\u00e2\u021bat bun\u0103oar\u0103 pe elevii jidani dela Cern\u0103u\u0163i \u00een contra profesorilor rom\u00e2ni \u0219i autorit\u0103\u0163ii statului rom\u00e2nesc, sau pentru-c\u0103 ar fi eliberat, dup\u0103 cum s’a \u015fi dovedit, certificate de na\u015ftere fal\u0219e cetelor de conspiratori jidani de peste Nistru, spioni \u015fi arunc\u0103tori de bombe, sau \u00een fine pentru-c\u0103 s’ar dovedi, \u015fi n\u2019ar fi prea greu, c\u0103 \u00een \u0219coala jidoveasc\u0103 se preg\u0103te\u015fte ceas cu ceas surparea \u0163\u0103rii \u015fi \u00eengenunchiarea noastr\u0103, a Rom\u00e2nilor, prin cele mai oribile sisteme ? Ce-ar fi?<\/p>\n\n\n\n

     \u2026\u0218i totu\u015fi c\u00e2nd p\u0103rintele M\u0103lai, profesor la o Universitate cre\u015ftin\u0103, a fost suspendat din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, nu s\u2019a g\u0103sit aproape nimeni care s\u0103 ridice un cuv\u00e2nt de protestare. Un drept<\/em> cuv\u00e2nt de protestare. C\u0103ci s\u0103 vedem de ce este \u00eenvinuit p\u0103rintele M\u0103lai: pentru-c\u0103, vorbind la congresul studen\u021besc dela Oradea, li s’au p\u0103rut reprezentan\u0163ilor guvernului c\u0103 D-sa ar fi \u00eendemnat pe studen\u0163i la acte violente, dovedind prin aceasta dnii reprezentan\u0163i c\u0103 n\u2019au \u00een\u021beles nimic din vorbirea frumoas\u0103 \u0219i cald\u0103 a oratorului.<\/p>\n\n\n\n

     Noi am fost cu to\u0163ii martori acolo \u015fi vom depune \u00een deplin\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 m\u0103rturia noastr\u0103 \u00een ziua c\u00e2nd se va judeca aceast\u0103 chestiune (dac\u0103 se va mai judeca, deoarece socotim c\u0103 guvernul \u00eenteres\u00e2ndu-se mai de aproape, va vedea gre\u0219ala pe care a f\u0103cut’o \u015fi va reveni asupra ei).<\/p>\n\n\n\n

     P\u00e2n\u0103 atunci trimitem salutul nostru cel mai cald \u015fi mai respectuos p\u0103rintelui M\u0103lai, asigur\u00e2ndu-l \u00een acela\u015f timp de tot sprijinul \u00een aceste ceasuri de \u00eentuneric \u0219i de nedreptate pentru el… \u015fi pentru \u00eentreg neamul rom\u00e2nesc.<\/p>\n\n\n\n

Corneliu Z. Codreanu<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Avram Iancu \u2014 la parchet.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Revista P\u0103m\u00e2ntul Str\u0103mo\u0219esc<\/em>. Anul II, Nr, 2, 15 Ianuarie 1928<\/p>\n\n\n\n

     \u00cen repe\u021bite r\u00e2nduri am spus-o c\u0103 nu ne prea \u00eengrozesc condamn\u0103rile \u015fi def\u0103im\u0103rile ce ni-le arunc\u0103, cu at\u00e2ta patim\u0103, unii oameni \u201emari\u201c \u201e\u00een\u0163elep\u0163i\u201c \u2014 ba chiar \u015fi \u201eputernici\u201c \u2014 ai zilelor de azi, pentru sbucium\u0103rile noastre de ap\u0103rare a Neamului. Nici nu le socotim definitive \u015fi irevocabile, pecetluind pe vecie caracterul eforturilor noastre.<\/p>\n\n\n\n

     C\u0103ci ne g\u00e2ndim c\u0103 nu e chiar at\u00e2t de mult de c\u00e2nd birourile unor al\u021bi oameni \u201emari  \u00een\u021belep\u021bi \u0219i puternici\u201d (ai altor zile de oprimare a adev\u0103rului \u015fi drept\u0103\u0163ii), erau tot at\u00e2t de cuprinse de fierberea unor m\u0103suri de represiune \u015fi decretau cu tot at\u00e2ta patim\u0103 condamn\u0103ri, def\u0103im\u0103ri \u015fi caracteriz\u0103ri\u2026 efemere. Erau birourile mini\u015ftrilor, procurorilor, prefec\u021bilor sau jandarmeriilor ungure\u0219ti, cari se gr\u0103beau a dresa procese verbale, a face procese, a deschide \u00eenchisorile \u0219i a lovi pe toate c\u0103ile pe to\u021bi cei ce \u00eendr\u0103zneau s\u0103 afirme (\u00eempotriva legilor zilei) c\u0103 st\u0103p\u00e2nirea ungureasc\u0103 e (ca s\u0103 folosim curajoasele cuvinte ale marelui disp\u0103rut Valer Brani\u015fce) \u201easupritorul \u0219i c\u0103l\u0103ul poporului rom\u00e2nesc\u201c din Ardeal. Iar c\u00e2nd vre-un ziarist rom\u00e2n petecit \u00een coate \u00eendr\u0103znea s\u0103 pronun\u021be cuvinte adev\u0103rate asupra lui Avram Iancu, marele \u201ecriminal\u201c, s\u0103lbatecul \u015fi nebunul valah, strigoiul parchetelor maghiare, a c\u0103rui nebunie trebuia pe veci uitat\u0103, iar nu r\u0103scolit\u0103 din nou, \u2014 atunci nu se mai sf\u00e2r\u015feau h\u0103r\u021buirile \u00eendr\u0103zne\u0163ului gazetar \u00eentre sinistrele cabinete de procurori \u015fi b\u0103ncile de acuzare, p\u00e2n\u0103 ce i-se d\u0103dea lini\u015ftea c\u00e2torva ani de pu\u0219c\u0103rie la Seghedin sau Vacz. Avram Iancu \u015fi parchetul procurorilor? Dar cine putea g\u0103si, pe atunci, dou\u0103 no\u021biuni mai du\u015fmane, dou\u0103 extremit\u0103\u0163i mai \u00eendep\u0103rtate dec\u00e2t acestea?<\/p>\n\n\n\n

     Acum nu \u015ftim, sau pentruc\u0103 e vorba c\u0103 \u201eextremit\u0103\u0163ile se ating\u201c, sau pentruc\u0103 alta o fi pricina, dar condamn\u0103rile, furiile \u015fi apostrofele parchetelor ungure\u0219ti nu prea avur\u0103 o stabilitate \u0219i \u00eensemn\u0103tate ve\u015fnic\u0103. (Cum am putea deci s\u0103 nu ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 extremit\u0103\u0163ile de azi nu se vor atinge ca m\u00e2ne, \u0219i dac\u0103 batjocurile \u015fi reprob\u0103rile ce ni-se arunc\u0103 acum, ne vor fi pecetluind oare pe vecie?).<\/p>\n\n\n\n

     \u00centradev\u0103r, pe cine l-ar duce vre-odat\u0103 mizeriile m\u0103run\u0163i\u015furilor vie\u0163ii p\u00e2n\u0103 la parchetul Tribunalului Hunedoara, la Deva, ar vedea, pe unul din pere\u021bi, fa\u021ba blajin\u0103 a lui Iancu privind g\u00e2nditoare, dintro ram\u0103, la aceste mici mizerii ce se desf\u0103\u015foar\u0103 sub ochii s\u0103i pe mesele \u00eenc\u0103rcate cu h\u00e2rtii. \u015ei mai prive\u015fte bietul Iancu dela parchetul Hunedoara (jude\u0163 \u00een care odihne\u015fte el, la \u021aebea, sub gorunul lui Horia), mai prive\u015fte la toate acele oficiale fe\u021be \u00eeng\u00e2ndurate \u0219i la toate fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile lor cari at\u00e2t de adesea n’au ca pricin\u0103 dorul \u015fi durerea pentru neamul rom\u00e2nesc, ci dorul de a ap\u0103ra, \u00een Rom\u00e2nia liber\u0103, pe veneticii cutropitori… \u015ei nu mai \u00een\u0163elege bietul Iancu rostul tuturor acestora, sau apoi nu-\u0219i \u00een\u021belege rostul lui de prezident moral, prins. \u00een cuiul din perete, al unor asemenea preocup\u0103ri\u2026<\/p>\n\n\n\n

     Dar s\u0103 l\u0103s\u0103m pe lancu \u00een nel\u0103murirea lui. Vremile \u00eei vor ridica \u015fi aceast\u0103 ultim\u0103 greutate de pe inim\u0103…<\/p>\n\n\n\n

     A\u015fadar: Avram Iancu \u2014 la parchet!<\/p>\n\n\n\n

     Noi credem c\u0103 e locul s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 m\u00e2ne vre-un nepot de-al dlui procuror Ca\u0163ichi dela Ia\u015fi, sau de-al dlui prim-procuror Racoviceanu \u015fi de-al comisarului regal Carapancea dela Bucure\u0219ti (bie\u0163i slujba\u015fi pe cari \u00eei va face nemuritori cronica luptelor de azi pentru na\u021biune, \u00een cari ei au avut nefericirea de a fi marii acuzatori ai mi\u015fc\u0103rii na\u0163ionale), \u2014 s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 ace\u0219ti viitori nepo\u021bi de procurori, ajung\u00e2nd \u015fi ei, gra\u0163ie unor aptitudini ereditare, procurori ai zilelor de m\u00e2ne, nu vor \u00eenfige \u00een vre-un perete al parchetului lor, tabloul celor ce vor fi \u00eentruparea batjocoritei \u0219i persecutatei mi\u015fc\u0103ri na\u0163ionale de azi?<\/p>\n\n\n\n

     Cine \u00eendr\u0103znea, acu-s c\u00e2\u0163iva ani, s\u0103 cread\u0103 c\u0103 va veni o zi c\u00e2nd, la parchetul jude\u0163ului unde s’a desf\u0103\u015furat revolu\u0163ia lui Iancu (suprema ilegalitate!), va trona duiosul tablou al marelui c\u0103lc\u0103tor de legi? Chiar dac\u0103 nici nu ar \u00eendr\u0103zni nimeni s\u0103 cread\u0103 \u00een n\u0103zdr\u0103v\u0103nia de m\u00e2ne a nepo\u021beilor despre cari fu vorba, ea se va \u00eent\u00e2mpla totu\u015fi, orice ar zice legile \u015fi unii oameni de acum.<\/p>\n\n\n\n

      Iar pentru-c\u0103 veni vorba de legi \u015fi legalitate, s\u0103 ni-se \u00eeng\u0103due a spune c\u0103 noi credem c\u0103, de\u0219i parchetul e marele ap\u0103r\u0103tor al legilor \u0219i cu toate c\u0103 at\u00e2t Iancu (el a v\u0103rsat \u0219i r\u00e2uri de s\u00e2nge!) c\u00e2t \u015fi al\u0163ii sunt desigur du\u015fmani \u015fi c\u0103lc\u0103tori ai legilor, \u2014 totu\u015fi noi credem c\u0103 tabloul lui Iancu \u00ee\u0219i are foarte bine locul \u00een cetatea de ap\u0103rare a legii, la parchet! De ce? Pentru-c\u0103, deasupra legilor ordinare, exist\u0103: o super-legalitate<\/em> (adesea nefixat\u0103 dec\u00e2t de tradi\u0163ie, de sim\u021b\u0103mintele sufletului \u015fi de istorie). E supra-legalit\u0103tea conserv\u0103rii unei na\u021biuni \u015fi a culturii sale<\/em>, chiar contra legilor parlamentare (cari de-altiel’ n’ar trebui s\u0103 aib\u0103 dreptul de a c\u0103lca aceast\u0103 \u201esuprema lex\u201c).<\/p>\n\n\n\n

     Ap\u0103r\u0103tor al acestei legi supreme, Avram Iancu are mai mult dec\u00e2t ori-ce legist dreptul de a fi patronul moral al parchetelor rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n\n\n\n

     P\u0103cat \u00eens\u0103 c\u0103 el nu e, deocamdat\u0103, dec\u00e2t chinuitul portret din perete, dar nu \u015fi adev\u0103ratul \u0219ef spiritual al domnilor procurori.<\/p>\n\n\n\n

     Iar cinstea ce i-se face nu e dec\u00e2t o nou\u0103 martirizare a sa, cu at\u00e2t mai dureroas\u0103 cu c\u00e2t \u00eei vine dela fra\u0163ii lui, pentru a c\u0103ror fericire \u015fi-a jeriiit toat\u0103 via\u021ba p\u0103m\u00e2nteasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ion I. Mo\u0163a<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Bucovina \u015fi Jidanii.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Revista P\u0103m\u00e2ntul Str\u0103mo\u0219esc<\/em>. Anul II, Nr, 2, 15 Ianuarie 1928<\/p>\n\n\n\n

     Articolul de fa\u021b\u0103 are menirea de a ar\u0103ta tuturora situa\u021bia deplorabil\u0103 \u00een care se g\u0103se\u015fte cea mai frumoas\u0103 provincie a Rom\u00e2niei, din cauza boalei ce a cuprins trupul ei, \u00eentocmai unui \u0219arpe puternic ce se \u00eencol\u0103ce\u015fte \u00een jurul trupului unui om for\u021b\u00e2ndu-l a muri \u00een chinurile asfixiei \u015fi sv\u00e2rcolirilor.<\/p>\n\n\n\n

     Boala aceasta de care e cuprins\u0103 Bucovina \u00eencep\u00e2nd cu centrul aparatului ei circulator \u2014 ora\u0219ele \u2014 \u015fi \u00eentinz\u00e2ndu-se p\u00e2n\u0103 la exfremit\u0103\u021bile cele mai \u00eendep\u0103rtate \u2014 satele \u0219i c\u0103tunele \u2014 se nume\u015fte: parazitizm jidovesc. Cauza ? Invazia necontenit\u0103 \u015fi \u00eenmul\u0163irea \u00een urma \u00eemprejur\u0103rilor de traiu favorabile.<\/p>\n\n\n\n

     Cunosc\u00e2nd boala, urmeaz\u0103 s\u0103 ar\u0103t\u0103m manifest\u0103rile ei, pentru-ca \u00een urm\u0103 s\u0103-i punem diagnosticul.<\/p>\n\n\n\n

     Acest parazitizm este consecin\u021ba invad\u0103rii, \u00een mod permanent a Bucovinei de c\u0103tre Jidani, \u00eenc\u0103 de pe vremea Austriecilor \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre \u2014 invazie protejat\u0103 subt domina\u0163ia strein\u0103 cu scopul de contra-balansare a elementului rom\u00e2nesc autohton \u015fi continuat\u0103 sub st\u0103p\u00e2nirea noastr\u0103 din cauza politicei venale a guvernan\u021bilor. Manifestarea acestui parazitizm este la fel cu a oric\u0103rui parazit. Caut\u0103 un loc de intrare \u00een organizmul s\u0103n\u0103tos pentru ca ajuns acolo s\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 \u015fi s\u0103 se \u00eenmul\u021beasc\u0103, contribuind pe m\u0103sura r\u0103sp\u00e2ndirii \u015fi \u00eenmul\u0163iri lui la nimicirea gazdei.<\/p>\n\n\n\n

     Modul sistematic \u00een care Bucovina a fost invadat\u0103 de c\u0103tre ace\u015fti nedori\u021bi \u00eel vom ar\u0103ta prin cifre oficioase (care dealtiel niciodat\u0103 nu reprezint\u0103 adev\u0103rul, fiind \u00een favoarea lor) pentru a nu ne putea repro\u015fa nimeni, c\u0103 spusele noastre nu sunt bazate pe nimic.<\/p>\n\n\n\n

     Bucovina \u00een anul 1774 avea:<\/p>\n\n\n\n

\"Textdup\u0103 77 ani, adic\u0103 la 1851,<\/p>\n\n\n\n

\"Text\u00een anul 1910 g\u0103sim \u00een Bucovina dup\u0103 statistica oficial\u0103 austriac\u0103 a lui I. E. Torou\u0163iu:<\/p>\n\n\n\n

\"Textiar dup\u0103 o a\u015fa numit\u0103 statistic\u0103 mut\u0103 stabilit\u0103 \u201eprin aplicare a procentelor de cre\u0219tere din decada anterioar\u0103\u201c*)<\/sup><\/strong> avem :<\/p>\n\n\n\n

\"Text     La num\u0103r\u0103toarea din 1919 \u00een cifre rotunde avem pentru Bucovina:<\/p>\n\n\n\n

\"Text iar pentru anul 1927, av\u00e2nd \u00een vedere invaziile ulterioare (neav\u00e2nd o cifr\u0103 oficial\u0103) cred c\u0103 nu exagerez spun\u00e2nd c\u0103 \u00een Bucovina se g\u0103sesc cel pu\u0163in 200.000 fa\u021b\u0103 de vre-o 300.000 Rom\u00e2ni. Va s\u0103 zic\u0103 \u00een decurs de 153 ani (1774 p\u00e2n\u0103 la 1927) jidanii de unde erau 526, au ajuns la 200.000, iar Rom\u00e2nii dela 63.700 la 300 \u015fi ceva de mii.<\/p>\n\n\n\n

     Noi avem de cinci ori num\u0103rul din 1774 iar Jidanii de 380 ori.<\/p>\n\n\n\n

     \u015ei acum o legitim\u0103 \u00eentrebare. Fa\u0163\u0103 de cifrele de mai sus ce reprezint\u0103 starea fidel\u0103 \u015fi din nenorocire dureroas\u0103 a parazitismului jidovesc ce a cuprins Bucovina, se poate s\u0103 st\u0103m cu m\u00e2nile \u00een s\u00e2n? Se poate spune c\u0103 la noi nu exist\u0103 problema antisemit\u0103, sau mai bine zis a ap\u0103r\u0103rii na\u0163ionale? Doar Bucovina (\u015fi celelalte provincii nu stau mai bine) face parte din \u00eensu\u015fi trupul Rom\u00e2niei.<\/p>\n\n\n\n

     \u015ei boala de care este cuprins\u0103 se resfr\u00e2nge asupra \u00eentregului corp. Cu c\u00e2t noi vom fi mai nep\u0103s\u0103tori cu at\u00e2t ea se agraveaz\u0103, cuprinz\u00e2nd \u00eentreg organismul infect\u00e2ndu-l, viciindu-l \u015fi nimicindu-l! <\/em>\u00cen fa\u0163a acestei st\u0103ri avem dreptul \u015fi datoria imperioas\u0103 s\u0103 ne ap\u0103r\u0103m. Ne chiam\u0103 la aceasta vuetul duios al p\u0103durilor ce cad sub nemiloasa secure a parazi\u021bilor, ne chiam\u0103 murmurul apelor ce coboar\u0103 zilnic fala mun\u021bilor, ne chiam\u0103 st\u00e2ncile ce lipsite de \u00eembr\u0103c\u0103minte gem dureros sub povara intemperiilor, ne chiam\u0103, cel ce s\u0103rac, n\u0103c\u0103jit \u015fi robit prive\u015fte cu jale cum bog\u0103\u0163iile \u021b\u0103rii lui \u00eencap \u00een m\u00e2inile streinilor, \u201ene chiam\u0103 \u0163ara s’o cur\u0103\u021bim de at\u00e2tea lipitori!\u201c<\/p>\n\n\n\n

     La chemarea aceasta nu putem r\u0103m\u00e2ne surzi. Iar solu\u021bia s\u0103 o scoatem din compara\u0163ia cu o alt\u0103 boal\u0103 tot a\u0219a de grea pentru individ, cum sunt Jidanii pentru noi ca neam: cancerul. Aceast\u0103 boal\u0103 grozav\u0103 nu se poate vindeca prin medicamente: ele r\u0103m\u00e2n f\u0103r\u0103 efect \u015fi neputincioase fa\u021b\u0103 de ea. Se vindec\u0103 atunci c\u00e2nd, hot\u0103r\u00ee\u0163i, punem m\u00e2na pe cu\u0163it, t\u0103iem rana \u015fi o arunc\u0103m.<\/p>\n\n\n\n

     Pentru acest lucru \u00eens\u0103 se cere s\u0103 g\u0103sim chirurgul care s\u0103 conduc\u0103 bine opera\u0163ia. El se g\u0103se\u0219te, este Legiunea; opera\u0163ia va \u00eencepe-o atunci c\u00e2nd va crede de cuviin\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ionel T. Banea, student medicinist<\/p>\n\n\n\n

*)<\/sup><\/strong> – Acest citat, precum \u015fi unele cifre sunt luate din \u201eSitua\u0163ia Demogratic\u0103 a Rom\u00e2niei\u201c de Em. Vasiliu.<\/p>\n\n\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

R E S T I T U I R I : SELEC\u021aII Anul II, Nr, 2, 15 Ianuarie 1928 Legiunea \u201eARHANGHELUL MIHAIL\u201d pentru ap\u0103rarea p\u0103m\u00e2ntului str\u0103mo\u015fesc. Sec\u0163iunea IV-a Interna\u0163ional\u0103. Subsec\u0163iunea pentru propaganda \u00een str\u0103in\u0103tate. Sediul Central: IA\u015eI, C\u0103minul Cultural Cre\u015ftin (Rom\u00e2nia). Memoriu informativ asupra raporturilor dintre Rom\u00e2nii \u015fi Jidanii din Rom\u00e2nia.      \u00cen urma ultimelor […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2},"jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[4,10],"tags":[],"class_list":["post-5079","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-miscarea-legionara","category-restituiri"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OAmB-1jV","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5079","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5079"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5079\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6673,"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5079\/revisions\/6673"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5079"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5079"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5079"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}