{"id":3614,"date":"2023-05-01T12:41:48","date_gmt":"2023-05-01T12:41:48","guid":{"rendered":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/?p=3614"},"modified":"2023-05-11T11:05:03","modified_gmt":"2023-05-11T11:05:03","slug":"soarta-romanului-rastignit-pe-toate-crucile","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/?p=3614","title":{"rendered":"STRIG\u0102T DE ALARM\u0102: SOARTA ROM\u00c2NULUI, R\u0102STIGNIT PE TOATE CRUCILE…"},"content":{"rendered":"\n

A\u015fa e soarta rom\u00e2nului, r\u0103stignit pe toate crucile <\/strong>–<\/strong> am r\u0103mas doar cu 51 de \u015fcoli rom\u00e2ne\u015fti. Dac\u0103<\/strong> se continu\u0103, \u00een scurt timp,  vor disp\u0103rea rom\u00e2nii din Cern\u0103u\u0163i, din Ucraina<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u201eLimba<\/strong><\/em>\u00a0este \u00eens\u0103\u015fi floarea\u00a0sufletului<\/strong><\/em>\u00a0etnic al rom\u00e2nimii\u201d. \u201dLimba<\/strong><\/em>\u00a0este m\u0103surariul civiliza\u0163iunii unui\u00a0popor<\/strong><\/em>\u201d, scria Mihai Eminescu. Ast\u0103zi s\u0103rb\u0103torim\u00a0Ziua Interna\u021bional\u0103 a Limbii Materne<\/strong>. Dar nu prea avem prilej de bucurie.\u00a0Limba e sufletul \u015fi inima noastr\u0103, a rom\u00e2nilor \u00eenstr\u0103ina\u0163i de Patrie, dac\u0103 ne moare sufletul, murim ca popor\u2026Conform Legii educa\u0163iei, etnicii rom\u00e2ni din Ucraina sunt supu\u015fi unei politici rapide de asimilare. \u00cen\u0163elegem c\u0103 \u00een Ucraina e r\u0103zboi, \u00eens\u0103 trebuie s\u0103 batem fierul c\u00e2t e fierbinte, de altfel va fi t\u00e2rziu\u2026<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Diversitatea lingvistic\u0103 mondial\u0103 este din ce \u00een ce mai amenin\u0163at\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce tot mai multe limbi dispar. Conform Na\u0163iunilor Unite, cel pu\u0163in 43% din cele 6.000 de limbi vorbite pe glob sunt pe cale de dispari\u0163ie. La nivel global, 40% din popula\u0163ie nu are acces la o educa\u0163ie \u00een limba pe care o vorbe\u015fte, sufer\u0103 de marginalizare, discriminare, numeroase comunit\u0103\u0163i fiind victime ale \u00eenc\u0103lc\u0103rilor drepturilor omului, printre care \u015fi rom\u00e2nii b\u0103\u015ftina\u015fi din Ucraina. Adoptarea de c\u0103tre Rada Suprem\u0103, \u00een septembrie 1917, a Legii educa\u0163iei, cu drasticul art. 7 ce  ne scoate limba rom\u00e2n\u0103 din \u015fcoli, a fost un ultim signal de alarm\u0103 pentru noi, rom\u00e2nii din Ucraina, c\u0103rora ne este, practic, oprimat dreptul  constitu\u0163ional la \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u00een limba matern\u0103. Conform legii, limba de predare a disciplinelor \u00een \u0219colile medii de cultur\u0103 general\u0103 este ucraineana. Paralel cu studierea aprofundat\u0103 a limbii ucrainene, reprezentan\u021bii popoarelor b\u0103\u0219tina\u0219e din Ucraina, care nu tr\u0103iesc \u00een mediul lingvistic al limbii materne \u0219i nu au un stat care s\u0103 le protejeze limba matern\u0103 (\u00een special, t\u0103tarii din Crimeea), vor studia \u00een limba poporului b\u0103\u0219tina\u0219 toate materiile, clasele 1-11 (12).<\/p>\n\n\n\n

Un alt model este prev\u0103zut pentru \u0219colile cu predare \u00een limbile minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, a c\u0103ror limb\u0103 de instruire apar\u021bine limbilor de circula\u021bie \u00een spa\u021biul Uniunii Europene.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen func\u021bie de grupul \u0219i mediul lingvistic, utilizarea acestui model poate fi diferit\u0103, dar elementele de baz\u0103 sunt urm\u0103toarele:<\/p>\n\n\n\n

– \u00een \u0219coala primar\u0103, paralel cu studierea limbii ucrainene, predarea obiectelor se va face \u00een limba minorit\u0103\u021bii na\u021bionale;<\/p>\n\n\n\n

– \u00een clasa 5-a, nu mai pu\u021bin de 20% din materii vor fi predate \u00een limba de stat ucrainean\u0103, iar \u00eencep\u00e2nd cu clasa a 9-a, nu mai pu\u021bin de 40% din discipline vor fi predate \u00een limba de stat;<\/p>\n\n\n\n

– \u00een clasele a 10-a \u2013 11-a, cel pu\u021bin 60% din volumul anual de studiu \u00een aceste institu\u021bii (\u0219coli cu predare \u00een limba minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale) se va face \u00een limba ucrainean\u0103.<\/p>\n\n\n\n

A\u015fa e soarta rom\u00e2nului, r\u0103stignit pe toate crucile –  am ajuns minoritari la noi acas\u0103. De\u015fi etnicii rom\u00e2ni iubesc cu adev\u0103rat Ucraina, lupt\u0103 \u0219i mor pentru independen\u021ba ei, chiar \u00een pofida faptului c\u0103 le sunt oprimate drepturile constitu\u0163ionale, limba rom\u00e2n\u0103 este  treptat scoas\u0103 din \u015fcoal\u0103, chiar din septembrie 2022 orele de rom\u00e2n\u0103 au fost reduse considerabil. Conform ordinului 235 al Ministerului \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi \u015etiin\u0163\u0103 al Ucrainei din 21 februarie 2021, executarea c\u0103ruia a \u00eenceput din septembrie 2022, pentru studierea limbii rom\u00e2ne Ministerul pune \u015fcolilor la dispozi\u0163ie pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103  4 ore – limba minorit\u0103\u0163ilor, adic\u0103 rom\u00e2na  \u015fi limba str\u0103in\u0103 (\u00eenainte doar limbii rom\u00e2ne i se repartiza – clasa a 5-a -3 ore, cl. a 6-a \u2013 3,5 ore, cl.7-a \u2013 2,5 ore, cl 8-9-a \u2013 2 ore), literatura rom\u00e2n\u0103 \u015fi literatura universal\u0103 (curs integrat) \u2013 1,5 ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, pe c\u00e2nd \u00eenainte  3,5 ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Deci, aceste 4 ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 sunt \u00eemp\u0103r\u0163ite la alegere – limba rom\u00e2n\u0103 \u00eempreun\u0103 cu limba str\u0103in\u0103, pe c\u00e2nd pentru limba ucrainean\u0103 se d\u0103 4 ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, iar pentru literatura ucrainean\u0103 \u2013 2 ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, care sunt fixate (nu sunt la alegere, ci obligatoriu<\/strong>). Astfel,  Ministerul Educa\u0163iei, \u00een pofida adres\u0103rii \u015fi voin\u0163ei profesorilor de rom\u00e2n\u0103, ofer\u0103  direc\u0163iilor \u015fcolilor dreptul la alegere, care limb\u0103 s\u0103 fie studiat\u0103 \u015fi c\u00e2te ore  s\u0103-i fie rezervate.  De acum totul va depinde de directori. Dac\u0103 li se va \u201erecomanda\u201d s\u0103 i se distribuie limbii rom\u00e2ne 1 or\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, iar celei str\u0103ine \u2013 3, c\u0103ci astfel \u201edoresc elevii\u201d, vor repartiza, tot ce e posibil. \u015ei se prea poate ca, av\u00e2nd \u00een \u015fcoli rude, cumetri, care predau o limb\u0103 str\u0103in\u0103, s\u0103 le repartizeze ore de englez\u0103, francez\u0103, \u00een detrimentul limbii rom\u00e2ne.<\/p>\n\n\n

<\/p>\n\n\n

Dup\u0103 cum se observ\u0103 cu ochiul liber, legea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului ucrainean umbl\u0103 cu m\u00e2\u0163a \u00een sac, e nedreapt\u0103 \u015fi discriminatorie fa\u0163\u0103 de minorit\u0103\u0163i. Nu \u021bine cont de celelalte legi aplicabile domeniului \u0219i modific\u0103, inclusiv, Constitu\u021bia prin privarea dreptului la \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul general \u00een limba matern\u0103, garantat de Constitu\u021bie, limit\u00e2ndu-l doar la studiul limbii materne la etapele pre\u0219colar\u0103, primar\u0103 \u0219i secundar\u0103 prin crearea de clase speciale, unde se va studia limba matern\u0103. Astfel, cet\u0103\u021benii ucraineni ce apar\u021bin unei minorit\u0103\u021bi na\u021bionale sunt discrimina\u021bi printr-o lege care \u00eencalc\u0103 prevederile constitu\u021bionale din domeniul educa\u021biei, fiindu-le interzis\u0103 instruirea \u00een  limba matern\u0103, al\u0103turi de cea ucrainean\u0103, parlamentarii \u00eenc\u0103lc\u00e2nd flagrant \u0219i articolul 24 al Constitu\u021biei Ucrainei ce  prevede  egalitatea cet\u0103\u021benilor \u00een fa\u021ba legii.<\/p>\n\n\n\n

Deci, conform ordinului<\/strong> nr. 235 din 19 februarie 2021 \u201e<\/strong>Cu privire la aprobarea  programului educa\u021bional tip pentru clasele 5-9 ale institu\u021biilor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt secundar general\u201d, al<\/strong> Ministerului \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi \u015etiin\u0163\u0103 al Ucrainei, executarea c\u0103ruia a \u00eenceput din septembrie 2022<\/strong>, etnicii rom\u00e2ni sunt supu\u015fi unei politici rapide de asimilare. \u00cen\u0163elegem c\u0103 \u00een Ucraina e r\u0103zboi, \u00eens\u0103 trebuie s\u0103 batem fierul c\u00e2t e fierbinte, de altfel va fi t\u00e2rziu. \u00cen vederea solu\u0163ion\u0103rii acestei situa\u0163ii neclare ce urm\u0103re\u015fte excluderea limbii rom\u00e2ne din \u015fcoal\u0103  ar trebui s\u0103 se implice mai activ \u015fi Guvernul Rom\u00e2niei, Ministerul Afacerilor Externe, prin \u00eenc\u0103lcarea  propriilor legi \u0219i principiilor de drept interna\u021bional, nerespectate fiind Conven\u021bia-cadru privind minorit\u0103\u021bile na\u021bionale, dar \u0219i a Tratatului cu Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n

De mai bine de peste treizeci de ani tot \u201elupt\u0103m\u201d pentru limba rom\u00e2n\u0103, \u00eens\u0103  pierderile sunt tot mai evidente \u015fi mai dureroase pentru noi, rom\u00e2nii din teritoriul istoric al Rom\u00e2niei. Din 66<\/strong> de \u015fcoli cu limba rom\u00e2n\u0103 de predare, care activau \u00een regiunea Cern\u0103u\u0163i \u00een anul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt 2014-2015<\/u><\/strong> , \u015fi 17 \u015fcoli mixte<\/strong>, timp de doar 6 ani am r\u0103mas cu 51<\/strong> de \u015fcoli cu limba rom\u00e2n\u0103 de predare \u015fi 18<\/strong> mixte ce \u00een scurt timp,  conform politicii Ucrainei, care nu \u0163ine cont de nimic, nici de sus\u0163inerea Rom\u00e2niei, \u0163ar\u0103 vecin\u0103-prieten\u0103, se vor reduce considerabil odat\u0103 cu orele de rom\u00e2n\u0103. V\u0103 mai amintim c\u0103, \u00een 2004, <\/strong>\u00een nordul Bucovinei erau 87<\/u><\/strong> de \u015fcoli cu limba rom\u00e2n\u0103 de predare  <\/strong>\u015fi 18 \u015fcoli mixte (<\/strong>ucraineano-rom\u00e2ne). <\/strong>Dac\u0103 se continu\u0103 \u00een asemenea mod accelerat, \u00een scurt timp, vor disp\u0103rea rom\u00e2nii din Cern\u0103u\u0163i, din nordul istoric al Bucovinei.<\/p>\n\n\n\n

La 13 decembrie 2022, Rada Suprem\u0103 a Ucrainei a votat Legea nr. 8224 privind minorit\u0103\u021bile na\u021bionale (comunit\u0103\u021bile) din Ucraina, care vizeaz\u0103 completarea cadrului normativ ucrainean privind protejarea drepturilor persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale, trimis\u0103 apoi spre promulgare pre\u015fedintelui Volodymyr Zelenschi, care urmeaz\u0103 s\u0103 fie analizat\u0103 timp de \u015fase luni.<\/p>\n\n\n\n

Noua Lege a  \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului din Ucraina, care se bazeaz\u0103 pe Legea educa\u021biei din septembrie 2017 ce exclude limba rom\u00e2n\u0103 din \u0219coli, \u201dumbl\u0103\u201d cu m\u00e2\u0163a \u00een sac Faptul c\u0103 Parlamentul de la Kiev a votat o lege<\/a> care nu ofer\u0103 dreptul la educa\u021bie, cultur\u0103 \u0219i religie \u00een limba matern\u0103 a provocat indignare \u00een r\u00e2ndul rom\u00e2nilor din Ucraina \u0219i opiniei publice din Rom\u00e2nia, fiind aspru criticat\u0103 de MAE al Rom\u00e2niei. \u00centr-un comunicat de pres\u0103, emis de Ministerul Rom\u00e2n al Afacerilor Externe se  specific\u0103 regretabil faptul c\u0103 legea a fost adoptat\u0103 \u00een absen\u021ba unei noi consult\u0103ri a Comisiei de la Vene\u021bia a c\u0103rei opinie ar fi contribuit \u00een mod cert la asigurarea unui text cuprinz\u0103tor \u0219i clar din perspectiva standardelor juridice europene, dar \u015fi \u00een absen\u021ba unei consult\u0103ri adecvate a reprezentan\u021bilor comunit\u0103\u021bii rom\u00e2ne din Ucraina, a\u0219a cum a solicitat partea rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Parlamentarul rom\u00e2n Eugen Tomac afirm\u0103 c\u0103 \u201dAt\u00e2ta timp c\u00e2t statul ucrainean nu creeaz\u0103 instrumente prin care o minoritate s\u0103-\u0219i poat\u0103 proteja \u0219i p\u0103stra identitatea lingvistic\u0103, evident, acea comunitate va fi asimilat\u0103 \u0219i desfiin\u021bat\u0103\u201d.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Pe 4 aprilie 2022, pre\u0219edintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, a promis, \u00een discursul din Parlamentul de la Bucure\u0219ti, deschiderea unui dialog cu Rom\u00e2nia \u00een privin\u021ba protec\u021biei minorit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti din Ucraina. El le-a mul\u021bumit rom\u00e2nilor pentru ajutorul pe care l-au dat ucrainienilor. S\u0103 sper\u0103m c\u0103, dup\u0103 \u00eencheierea r\u0103zboiului, lucrurile se vor schimba spre bine, c\u0103ci nu poate un popor care \u00ee\u0219i ap\u0103r\u0103 libertatea \u0219i independen\u021ba cu pre\u021bul vie\u021bii s\u0103 suprime existen\u021ba altui popor b\u0103\u0219tina\u0219.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Situa\u021bia critic\u0103 \u00een care se afl\u0103 mica noastr\u0103 Patrie – Limba Rom\u00e2n\u0103, e o durere de care nu doar legile Ucrainei, ci \u0219i noi, rom\u00e2nii, suntem prea mult vinova\u021bi. Mai mult, ce s\u0103 mai zicem, cum  \u201dlupt\u0103\u201d \u0219i  \u201dap\u0103r\u0103\u201d limba rom\u00e2n\u0103, dac\u0103 unii lideri de societ\u0103\u021bi din \u021binut nu \u0219tiu nici m\u0103car c\u00e2te \u0219coli cu limba rom\u00e2n\u0103 de predare mai exist\u0103 \u00een Ucraina, dar ghicesc, afirm\u00e2nd c\u0103 58, 56\u2026 Cert este un singur lucru: Graiul nostru str\u0103mo\u015fesc  nu va muri, dac\u0103 nu \u00eel vom tr\u0103da, dac\u0103 \u00eei vom \u00eenv\u0103\u0163a pe copii \u015fi nepo\u0163i limba lui Eminescu.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Felicia Nichita-Toma<\/strong> – Zorile Bucovinei<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

A\u015fa e soarta rom\u00e2nului, r\u0103stignit pe toate crucile – am r\u0103mas doar cu 51 de \u015fcoli rom\u00e2ne\u015fti. Dac\u0103 se continu\u0103, \u00een scurt timp,  vor disp\u0103rea rom\u00e2nii din Cern\u0103u\u0163i, din Ucraina \u201eLimba\u00a0este \u00eens\u0103\u015fi floarea\u00a0sufletului\u00a0etnic al rom\u00e2nimii\u201d. \u201dLimba\u00a0este m\u0103surariul civiliza\u0163iunii unui\u00a0popor\u201d, scria Mihai Eminescu. Ast\u0103zi s\u0103rb\u0103torim\u00a0Ziua Interna\u021bional\u0103 a Limbii Materne. Dar nu prea avem prilej de bucurie.\u00a0Limba e sufletul \u015fi […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2},"jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-3614","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romanii-instrainati"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OAmB-Wi","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3614","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3614"}],"version-history":[{"count":15,"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3614\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3665,"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3614\/revisions\/3665"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3614"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3614"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.org\/a\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3614"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}