FÂNTÂNA MEȘTERULUI MANOLE DE LA CURTEA DE ARGEȘ PRIN SITA CULORILOR


IMPRESII DIN ATELIERUL LUI CONSTANTIN BRÂNCUȘI DE LA PARIS
EMIL STOIAN1
IMPRESSIONS DE L’ATELIER DE CONSTANTIN BRÂNCUȘI DE PARIS
RÉSUMÉ
L’atelier parisien de Constantin Brâncuşi a été visité en 1936 par le docteur Radu Puşcariu, chirurgien d’élite et sculpteur pleine de talent. Ses impressions évoquent l’atmosphère de l’atelier et le crédo artistique du grand sculpteur.

Mots-clés: Constantin Brâncuși, Paris, Impasse Ronsin 11, dr. Radu Pușcariu, sclupteur, Bran.
Descoperirea unui bloc cu aproape optzeci de desene inedite ale dr. Radu Pușcariu2, descendent al remarcabilei familii de intelectuali Pușcariu din Sohodolul Branului, m-a determinat să revin asupra unui articol itinerant ce a fost publicat în anul 2002, pentru cititorii revistei România Turistică3.
În timpul documentării și a cercetărilor efectuate pentru realizarea lucrării biobibliografice Portrete din Bran4, destinată prezentării unor personalităţi din Ţara Branului, am găsit înregistrată pe bandă magnetică o conferinţă despre Constantin Brâncuşi, ţinută de dr. Radu Puşcariu în anul 1972, la Liceul de Artă din Braşov. Ea mi-a fost semnalată şi pusă la dispoziţie de domnul Ion Duicu, originar din Peştera Branului.
Comparând impresiile reliefate în conferință, desenele inedite descoperite recent la Bran și sculpturile sale realizate după fascinanta întâlnire cu marele artist, constatăm o vădită influență a acestuia asupra creației medicului-sculptor dr. Radu Pușcariu.
Dar pe scurt, cine a fost dr. Radu Puşcariu?
1 Doctor în istorie, Brașov; e-mail: stoiancoriolan.emil@gmail.com.
2 Aduc călduroase mulțumiri profesoarei Ligia Groșan din Bran pentru generozitatea de a-mi pune la dispoziție blocul cu desene inedite aparținând dr. Radu Pușcariu.
3 Emil Stoian, În vizită la Constantin Brâncuși, în ”România Turistică”, nr. 162/ 06.06.2017, p. 3-5.
4 Idem, Portrete din Bran, Brașov, Editura ”Dealul Melcilor”, 2002, p. 231-232.

Mi-s ochii trişti
Mi-s ochii trişti şi fruntea obosită
De-atâta priveghere şi-aşteptare,
Mi-e inima bolnavă, istovită,
De grea şi ‘ndelungată alergare
Şi plânge ca o pasăre rănită.
Când ochii mi-i închid şi cat în mine
Puteri să sui Golgota până sus,
O voce, un ecou din adâncime
Îmi spune blând: Viaţa e Iisus,
Mărgăritarul preţios e’n tine.
Privesc la dimineaţa minunată
A Învierii Tale din mormânt,
Ca Magdalena, ca şi altădată,
Îngenunchez ’naintea Ta plângând
Şi-s fericit şi plâng cu Tine’n gând.
Valeriu Gafencu


Horia Sima, Comandantul Mișcării Legionare, trece în revistă garda legionară…


L-am cunoscut pe domnul Vasile Jacques Iamandi mai mulți ani în urmă, prin intermediul domnului Șerban Suru căruia, pe această cale, îi rămân încă odată recunoscător.
Un om plin de finețe și un povestitor cu har sincer de umor și farmec, seara petrecută în compania acestuia a fost una de-a dreptul emoționantă și plină de revelații din trecutul vieții sale atât de zbuciumate. Deosebit din toate punctele de vedere, m’a captivat încă de la început prin felul deschis al conversației, dovedind – în ciuda vârstei – o memorie surprinzător de lucidă. Multe întâmplări pline de amănunte din firul vieții, povestite cursiv, cu picături de umor caracteristic, orele petrecute împreună s’au scurs cu o iuțeală fulgerătoare.
Astăzi, aflând de plecarea lui dincolo, în viața de apoi a veșniciei, nu mi-am putut opri lacrima de întristare că iarăși, oameni plini de curaj, curați și drepți, tot mai puțini rămași, se duc treptat dintre noi, învinși doar de biologic. Spiritul care i-a animat, curajul și dârzenia în fața tuturor adversităților prin care au trecut – nu le-a putut fi învins! Rămân făclii vii ale trecutului împovărat pe care l-au dus pe umeri și din care au ieșit la capăt învingători, cu toate suferințele. Pentru noi, o reflecție motivată că acești oameni nu pot fi uitați, că nu avem dreptul să-i uităm!
Read the rest of this entry →“Ctitorii – pagini de luptă politică și spirituală”
Ed. RÂNDUIALA POLITICĂ, 1940

Odată cu apariţia Legiunii în orizontul istoriei noastre naționale a luat naştere și un nou stil de viață. Este un stil propriu neamului românesc.
Pornită din viață, din nevoi româneşti şi umane totodată, mișcarea legionară păstrează în inima ei tot ceea ce îi este necesar să poată crește și învinge. Principiile acestei mișcări, legile ei, nu sunt închipuiri lipsite de înţeles, ci rodul unor experiențe îndelung verificate. Elementele cari o alcătuesc sunt vii şi adevărate, în necontenită legătură cu izvoarele de viață ale neamului.
Gândul legionar, în curăţenia si puterea lui de pătrundere, a ştiut distinge necesarul de întâmplător, adevărul de minciună, eternul de efemer. Gândul legionar a știut distinge lumina de întunerec și viața de moarte. În acest fel mișcarea legionară, distingând elementele şi respectând legile, clădește o lume românească nouă, după nevoile vremii și firea neamului acesta.
Read the rest of this entry →