C O L I N D (pentru Nicadori) de V. Posteucă

S’a desprins o stea din cer,
Numai lamură de ger,
Să Vă’ngâne, sub zăvor,
Pârguit colind de dor,
Lerui, Doamne, Ler.

Lespezile reci topesc
Trei rubine ce-amintesc
Colț de rai cu șes și munți
Țară’ncinsă sub trei frunți
Verde măr domnesc.

Pe potica de cătun
Sprijinit în băț de-alun
Prin sahaturi de troian
Ca în fiecare an,
Umblă Moș Crăciun.

Licurici, opaițul chior.
Pe prichici, lângă cuptor
Plânge mama și o soră
Un crâmpei de auroră,
Dorul mamei, dor.

Tu mândrețe de fecior,
Ca stejarul codrilor
Beau străinii după plac,
Sânge cald de neam sărac
Dorul mamei, dor.

Flori plăpânde de prier,
ÃŽngeri de copii ne pier.
Ni-i necazul fără glas
Și ni-i traiul de pripas,
Lerui, Doamne, Ler.

Trei haiduci cu braÈ› de fer,
Toți în țundre de oier,
Ard în gândul lor de foc,
Un luceafăr de noroc,
Lerui, Doamne, Ler.

Gând viteaz se sbate’n ei,
Pieptu-i colțuros de stei.
Sub prăsea pumnalul strânge
Sete aprigă de sânge
Și pornesc toți trei.

Cale verde sub destin,
Spre luceafăr cristalin.
Țară verde, Țară mare,
Numai cer și sărbătoare,
Dalbe flori de crin.

Crud și pizmător Irod,
Suflet: numai smârc și glod,
Le retează drumul drept:
Gâlgâit, de sânge ‘n piept,
Urlet de zăvod.

Printre gratii de rugină,
O cărare de lumină
Peste beci cu mucegai
Înspre-o Țară verde’n strai,
Floare de sulcină.

ÃŽn priviri un curcubeu,
De pământ si jertfe greu,
Căpitan trimis, spre glorii,
Din străfunduri de istorii
Și de Dumnezeu.

Duc Arhangheli către cer,
Imn de oaste și de fer,
Marș de sânge și victorii
Înspre culmi de’nalte glorii,
Lerui, Doamne, Ler.
Vasile I. POSTEUCÄ‚
“Falanga”, Anul 4, Nr. 27, 25 Dec. 1940

December 13, 2015 · admin · One Comment
Posted in: MiÅŸcarea Legionară

One Response

  1. Brenda - December 13, 2015

    Mulțumesc mult !

Leave a Reply